Skip to content
Politică

Deputatul PNL Alexandru Kocsis, după avizul negativ al Consiliului Legislativ pe proiectul privind motivările Curții Constituționale: Nu mă voi opri!

" "
Deputatul PNL, Alexandru Kocsis, se declară dezamăgit după avizul negtiv al Consiliului Legislativ pe proiectul său de lege privind un termen maximal de 45 de zile în care Curtea Constituțională este obligată să își motiveze orice decizie. El susține că avizul negativ a fost dată de un om fără calitatea să mai dea lecții cuiva, Florin Iordache – ”artizanul OUG 13”, că sunt destui specialiști consultați de el care susțin contrariul a ceea ce se scrie în motivarea Consiliului Legislativ la proiectul său de lege și că în definitiv acest aviz negativ nu îl va opri să meargă mai departe în demersul său:

Consiliul Legislativ, sub semnătura ilustrului Florin Iordache, a avizat negativ propunerea mea de legislativă prin care urmăresc instituirea unui termen maximal, de 45 de zile, timp în care Curtea Constituțională trebuie să decidă asupra constituționalității legilor înainte de promulgare.

" "
" "

Chiar dacă avizul lui Florin Iordache are doar caracter consultativ, vreau să prezint opiniei publice contraargumentele pentru care consider că observațiile Consiliului Legislativ sunt neîntemeiate.

Precizez de la început că atât la momentul redactării inițiativei legislative, cât şi acum, am consultat experți în domeniul juridic, iar ceea ce scriu se bazează pe opiniile calificate ale acestora.

1.Avizul negativ emis, Consiliul Legislativ arată că propunerea legislativă ar reglementa o prezumție de constituționalitate în cazul acelor legi asupra cărora CCR nu va decide în termenul propus, respectiv de 45 de zile de la primirea sesizării. Cu alte cuvinte, Florin Iordache spune că dacă CCR nu soluționează sesizarea în 45 de zile, legea ar fi declarată de drept constituțională.

Or, în primul rând, Consiliul Legislativ omite să se raporteze la faptul că legea, în forma actuală, prevede situații similare, respectiv termene obligatorii în cadrul cărora CCR trebuie să se pronunțe (de exemplu, asupra procedurii de revizuire a Constituției), fără ca aceasta să însemne, în mod automat, că depășirea termenului ar echivala cu o prezumție de constituționalitate a demersului.

În al doilea rând, având în vedere că nici în cuprinsul inițiativei legislative și nici în expunerea de motive nu am făcut nicio mențiune – expresă sau implicită – în sensul indicat de către Consiliul Legislativ, doresc să subliniez că nu aceasta este intenția de reglementare și că scopul nu este acela ca procesul legislativ să continue după expirarea termenului de 45 de zile, fără a aștepta decizia CCR.

Din contră. Prin definiție, dacă norma legală nu prevede o sancțiune pentru nerespectarea unui termen, acesta urmează a fi calificat, prin natura sa, ca fiind unul de recomandare. Astfel, această propunere legislativă solicită ca activitatea Curții Constituționale să se efectueze ȋn termenul stipulat, fără ca nerespectarea acestuia să atragă consecințe.

Prin urmare, față de faptul că propunerea legislativă nu prevedere sancțiuni pentru nerespectarea termenului propus, rezultă că termenul de 45 de zile este unul de recomandare, iar concluzia Consiliului Legislativ ȋn privinţa acestui aspect este neȋntemeiată.

În acest context, în măsura în care se ridică întrebarea referitoare la utilitatea acestui demers în lipsa reglementării și a unor sancțiuni pentru nerespectarea termenului, doresc să precizez că, așa cum, de exemplu, nu există o sancțiune expresă în sarcina Parlamentului sau a Guvernului pentru netranspunerea deciziilor CCR în termen de 45 de zile, în egală măsură, nici CCR nu poate fi constrânsă prin instituirea unor consecințe. Din contră, sunt de părere că, în astfel de cazuri, legiuitorul trebuie să reglementeze termene de recomandare, prin care doar să semnaleze care este așteptarea publică de la autoritățile respective, urmând ca acestea, în raport cu rolul deosebit de important pe care îl au în arhitectura statului, să conștientizeze și să își adapteze conduita în mod benevol.

Cu toţii avem aşteptarea ca garanţii supremi ai Constituţiei să nu ȋncalce legea, punct. Indiferent de prezenţa sau de lipsa sancţiunilor şi consecinţelor din lege pentru ȋncălcarea termenelor.

2.Tot ȋn avizul negativ, dat de instituţia condusă de Florin Iordache, se face trimitere la argumente privitoare la complexitatea cauzelor aflate pe rolul Curţii Constituţionale și, în consecință, la necesitatea de a consulta specialiști, de a realiza cercetări amănunțite și de a acorda timp substanțial motivării temeinice a deciziilor.

Or, aparte de faptul că aceste aprecieri ale Consiliului Legislativ se îndepărtează de la analiza legalității și se îndreaptă, mai degrabă, către cea a oportunității, care nu cade în competența Consiliului.

Argumentele pentru combaterea acestei interpretări le găsim ȋn realitatea existentă.

În primul rând, Curtea Constituţională nu este doar un complet format din 9 judecători, ci este o instituție care se bazează pe un corp profesional al magistraților-asistenţi, din care fac parte prim – magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi şefi și magistraţii – asistenţi, prin urmare, un număr considerabil de specialiști.

Întreaga organigramă a instituţiei depăşeşte 100 de persoane. Toţi aceşti specialişti au ajuns acolo, ȋntr-una dintre cele mai importante instituţii din stat, tocmai pentru a judeca aceste cauze complexe.

În al doilea rând, actualul cadru legal, indiferent de materie, reglementează proceduri judiciare speciale care impun soluționarea unor cauze și motivarea hotărârilor în termene mult mai scurte față de termenul de 45 de zile care face obiectul propunerii legislative iniţiate de mine, fără ca aceste aspecte să impieteze asupra exercitării controlului judecătoresc și aprecierii asupra complexității aspectelor deduse judecății.

Ofer câteva exemple pe care mi le-au indicat specialiştii pe care i-am consultat:

▪️ procedura ordonanței președințiale: art. 998 alin. (4) din Cod de procedură civilă: „Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonanței se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare.”;

▪️ cererile aferente procedurii de concordat preventiv: art. 18 alin. (1) din Legea nr. 85/2014: „Cererile formulate în temeiul prezentului titlu se judecă în Camera de Consiliu, de urgență și cu precădere, părțile fiind citate în termen de 48 de ore de la primirea cererii.”;

▪️ termen special pentru motivarea hotărârilor pronunțate de judecătorul-sindic: art. 46 alin. (3) din Legea nr. 85/2014: „Hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic vor fi motivate de acesta în termen de 20 de zile de la data pronunțării hotărârii.”;

▪️ termen special pentru soluționarea unor contestații în procedurile de insolvență și faliment: art. 59 alin. (7) din Legea nr. 85/2014: „Judecătorul-sindic va soluționa contestația, în termen de 15 zile de la înregistrarea ei, în Camera de Consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar și a comitetului creditorilor, putând, la cererea contestatorului, să suspende executarea măsurii contestate. Suspendarea se judecă în camera de consiliu, de îndată, fără citarea părților.”

Din cele descrise mai sus rezultă că, din perspectiva legalității, instituirea unor termene în cadrul procedurilor jurisdicționale nu cunoaște, de regulă, impedimente de nivel constituțional sau legal.

Prin urmare, instituirea termenului de 45 de zile prin propunerea legislativă pe care am promovat-o vizează necesitatea de a nu mai amâna sau chiar suspenda, de facto,  procesul legislativ pentru o perioadă îndelungată, aşa cum am avut multiple exemple în practica Curții Constituționale, situație care poate dăuna foarte mult mai ales atunci când nevoia de a adopta o lege într-un anumit moment și context este una stringentă.

3.Tot Consiliul Legislativ, condus de Florin Iordache, criticând inițiativa legislativă, pretinde că astfel s-ar reglementa o prioritate a atribuției de soluționare a sesizărilor de neconstituționalitate înainte de promulgare, în raport cu celelalte atribuții ale CCR.

Din nou, înțeleg să atrag atenția Consiliului Legislativ că legea în vigoare reglementează deja proceduri diferite de soluționare a obiecțiilor, excepțiilor de neconstituționalitate, a conflictelor juridice de natură constituțională ș.a., stabilind termene diferite inclusiv la nivelul normelor regulamentare interne ale CCR, sens în care, în fondul actual legislativ există deja o aparentă ierarhie a atribuțiilor Curții și care nu a ridicat probleme de constituționalitate.

În acest context, subliniez că art. 146 din Constituție nu instituie o ordine de prioritate la nivelul Legii fundamentale, dar nici nu interzice în mod expres ca legiuitorul să reglementeze proceduri speciale de îndeplinire a atribuțiilor CCR, dimpotrivă, Constituția României prevede că prin lege organică pot fi incluse și alte atribuții în competența CCR, sens în care, la nivel infra-constituțional se pot reglementa modalități particulare de soluționare a cauzelor.

*

După o analiză completă a observațiilor formulate de Consiliul Legislativ, rămân la ideea că instituirea unor termene de soluţionare a cauzelor aflate pe rolul CCR este un demers de bun simț juridic și democratic, care ar putea pune capăt, totodată, și discursului public în sensul că CCR face jocul vreunei formațiuni politice, aşa cum s-a vehiculat cu precădere în anul 2020, atunci când întreaga opinie publică a așteptat soluționarea sesizărilor privitoare la legile de eliminare şi impozitare a pensiilor speciale, soluţionare care a intervenit la mai bine de 6 luni de la sesizare, după amânări repetate şi nemotivate.

Dacă 45 zile ȋnseamnă, ȋntr-adevăr, un ritm de muncă mult prea alert pentru distinşii judecători ai Curţii şi pentru ȋntregul aparat de profesioniști din subordine, acest aspect trebuie să reiasă în mod obiectiv din date statistice, nu să provină din aprecierile subiective ale membrilor Consiliului Legislativ.

Menționez că, în cadrul procedurii parlamentare, atât în comisii, cât și în plen, voi rămâne la fel de ferm şi voi susține cu tărie necesitatea instituirii unui termen clar pentru soluţionarea cauzelor. Specialiştii pe care i-am consultat mi-au spus că am toate argumentele juridice de partea mea, iar demersul este unul de bun simţ şi de revenire la normalitate”, scrie deputatul PNL pe pagina sa de facebook.

Avizul negativ emis de instituţia condusă efemer de Florin Iordache, artizanul infamei OUG 13, nu mă va opri din acest demers.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *