Invitat la Puterea știrilor, deputatul PNL Emil Dumitru, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industria alimentară și Servicii specifice din Camera Deputaților, a vorbit despre sectoarele agricole aflate în dificultate, despre restanțele fermierilor la bănci și la furnizorii de inputuri dar și despre mecanismul gândit de Guvernul Ciucă, de subvenționare a procesatorilor.
Dacă nu se implementează foarte repede sistemul informatic, riscăm să amânăm plățile până la 30 iunie
O altă schemă importantă este măsura de bunăstare la porc și pasăre. Vedeți că, din păcate, pe sectorul suin importăm 80% din carnea de porc. La pasăre stăm foarte bine sau relativ bine. Undeva reușim să ne producem 92% din autosuficiența de consum. Dar daca nu se implementează foarte repede sistemul informatic, riscăm să amânăm plățile până la 30 iunie, când e data limită de plată. Dar fermierii noștri au nevoie de sprijin acum, nu peste o lună, nu peste trei luni, motiv pentru care eu îmi exprim încrederea că atât ministrul Agriculturii, cât și noul director general al Agenției de Plăți vor face eforturi ca fermierii să primească plățile la timp din perspectiva pilonului unu de plăți directe, de subvenții.
Guvernul Ciucă a gândit un mecanism foarte important de subvenționare a procesatorilor
Altfel, eu nu văd cum am putea să ieșim din această situație de criză pe care o traversează fermierul român și bineînțeles și ținând cont de presiunea pe preț, pentru că toate inputurile au fost achiziționate la niște prețuri foarte mari și s-au trezit cu niște prețuri la produsele agricole foarte mici, ținând cont și de problema pe care o avem la granița României, conflictul armat din Ucraina, care a făcut ca o parte importantă, practic 60% din cantitatea totală de cereale din Ucraina să fie exportată prin România.
Eu pot să spun doar atât că Guvernul Ciucă a gândit un mecanism foarte important de subvenționare a procesatorilor, acordându-le niște granturi de 500.000 euro acelor procesatori care își făceau stocuri de materii prime. Sigur că ordonanța de urgență a urmat un curs firesc și anume Inițiator a fost Ministerul Agriculturii. La acel moment am atras atenția din Comisia de agricultură pentru că ne-au sesizat fermierii că există riscul ca o parte din stocurile de grâu, spre exemplu, de la morărit, să fie făcute din marfă ucraineană, tocmai pentru că Ministerul Agriculturii a fost incapabil să asigure o trasabilitate de la intrarea în țară a tirurilor care teoretic ar fi trebuit să se ducă în portul Constanța sau în alte destinații decât pe teritoriul României, lucru care nu s-a întâmplat și a perturbat foarte mult piața locală de cereale.
În 2023, au rămas cereale ucrainene în țară, aproximativ, 2,5 milioane tone
Da, au fost și cantități de cereale rămase pe teritoriul României. Din estimările pe care ministerul (n.r. MADR) le are la momentul 2023, undeva la 2,5 milioane t. Este o cantitate imensă de cereale care a rămas pe teritoriul național și practic a creat o concurență neloială producătorii noștri, pentru că, repet, vrem să avem trasabilitate, să exporte, pentru că trec prin niște perioade foarte complicate colegii noștri fermieri din Ucraina, dar normele de producție sunt diferite. Știți foarte clar că politica agricolă comună are această componentă de înverzire, de respectare a normelor de mediu, de utilizare durabilă a pesticidelor ș.a.m.d. pe când Ucraina, fiind țară terță, nu are aceleași norme de producție și practic nu putem să punem pe picior de egalitate două produse cu tratamente diferite din punct de vedere al rigurozității legislative.
Mulți fermieri nu mai sunt eligibili la bănci
Din discuțiile pe care le am săptămânal cu fermierii în teritoriu, aud foarte des vorbindu-se de faptul că suprafețe de teren pe care le-au achiziționat de-a lungul timpului sunt nevoiți să le vândă chiar și la prețuri mai mici, tocmai pentru a-și acoperi o parte din obligațiile pe care le au restanțe pe la furnizorii de inputuri. Unii dintre ei nu mai sunt „bancabili’.
Nu cred că putem să discutăm că dacă ai o întârziere mai mare de 90 de zile mai poți să mai ai garanție bancară și să poți să obții acest credit, care pentru cei care încă n-au intrat în aceste întârzieri sigur că este un real sprijin, dar pentru acei fermieri (și eu vorbesc în general de ferme medii și mari, care au și sector zootehnic) nu mai poate fi. Marea tragedie este ca fermele mari, care au și sector zootehnic și reprezintă un sector integrat, de la furcă la furculiță, au pierderi. Spre exemplu, o fermă de vaci de lapte care produce zilnic 22l de lapte, are o pierdere calculată pe lună de 80.000 euro. Practic nu va putea să reziste în piață.
Marele semn de întrebare este de ce România importă lapte în valoare de 700 de milioane de euro?
E clar că noi trebuie să ne focusăm și să ne regândim politicile agricole la nivel național pe sectoarele care au și potențial și care se află și în dificultate. Legat de vaca de lapte, din păcate, trebuie s-o spun, în 2022 a existat un sprijin la vacat de lapte, dar în 2024, acum, când discutăm de acel vestit 100 euro pe hectar, plus suta de euro la bovina de carne și la suine unitate vită mare, vaca de carne a fost uitată, lucru care este inadmisibil.
Eu personal am discutat cu colegii și vom depune amendament la legea de aprobare a ordonanței în Parlament să introducem si vaca de lapte, pentru că dacă nu ai lapte în România, în condițiile în care tu exporți porumb, materie primă și ai și o măsură cu subvenționarea furajului porumb siloz, cred că suntem neserioși în fața celor care i-am încurajat de-a lungul timpului să facă investiții în vaca de lapte.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
