Skip to content
Politică

Despre perdele, perdeluţe şi secundarul naţional.

După ce, mai an, şi- a luat adio, din faţa perdeluţei, de la partidul care l- a consacrat, domnul Traian Băsescu, de curând, s- a lansat în producţia de perdele. De fum!

Ultimul „model”, ajuns în mare vogă prin grija răspândacilor destoinici, este (aşa- zisul?) război al doamnelor. Un război fără artilerie şi cavalerie! Unul… de ţesut… perdelele stăpânului de la Cotroceni, menite să acopere ferestrele propriei sale case, în care, se ştie, e cam jale!

De pildă, fruntaşă în sport, producţie şi anticorupţie, ani la rând discipol al preşedintelui, doamna Monica Macovei îşi joacă, astăzi, rolul vieţii: candidat la preşedinţie pe cont propriu.

Doamna se ceartă cu toată lumea şi este din ce în ce mai intransigentă. În primul rând- de ce oare? i- a picat pe domnul Tăriceanu, asupra căruia aruncă valuri-valuri de otravă.

Mizând, probabil, pe efectul stresului continuu asupra memoriei cetăţenilor cu drept de vot, doamna procuror încearcă să ne inoculeze inclusiv ideea că domnul Tăriceanu, tocmai dumnealui!, a dat- o afară din guvern pentru că, vezi- doamne, nu era suficient de… maleabilă.

Să fim serioşi! Ministrul Macovei şi- a semnat singură plecarea din guvern împreună cu ceilalţi membri ai PDL, încolonaţi spre ieşire la chemarea partidului!

Cine câştigă din sceneta asta tragi- comică?

Doamna Macovei în niciun caz!

Chiar ieri, o altă fereastră a casei preşedintelui (a celei din Mihăileanu?) a fost acoperită de perdeaua ţesută de mâinile dibace ale Elenelor prietene nedespărţite.

Mă aşteptam să fie una fină, de „casă mare”, asortată cu „clima şi ambientul”…

Când colo, ce să vezi?

Dezamăgire totală! Un aşa- zis scandal în PMP, cusut, inestetic!, cu aţă albă, fix sub mărul păcatului originar! Elena mică o acuză pe Elena mare că nu ar juca tocmai cinstit cartea candidaturii la preşedinţie a domnului Diaconescu… De parcă cineva ar fi crezut, măcar o clipă, că domnul Diaconescu ar putea fi candidatul real al partidului prezidenţial…

În tot acest timp, „la televizor”, pe repede- înainte, trec arestări, percheziţii, confiscări, sechestre, audieri, plimbări, talk- showuri, conferinţe de presă.

În lumea reală, se aşteaptă ziua de pensie, de salariu ori de ajutor social. Pe malul râurilor, între două inundaţii, miroase a mici, se bea bere şi se joacă table… ca la Monte Carlo! Şi,da, oamenii pleacă în concedii, îşi cresc copiii, se bucură de soare când nu arde prea tare şi de ploaie- când cade cu măsură şi… numără ceasurile, secundă cu secundă, până în 22 decembrie, când TREBUIE să se schimbe ceva!: Tic- tac! Tic- tac! Tic- tac!…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *