Skip to content
Puterea Știrilor Video

Deveselu nu este o țintă pentru Iran, susține analistul Dan Dungaciu: Ar fi o mare neghiobie

Inquam Photos / George Călin

Invitat la „Puterea Știrilor”, Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, a precizat că în conflictul SUA-Iran nu putem vorbi de un rol al României, iar invocarea scutului de la Deveselu a fost un exces de interpretare.

Scutul de la Deveselu a fost construit inițial împotriva rachetelor iraniene, sau împotriva unor potențiale atacuri iraniene. E foarte interesant de observat că niciodată iranienii sau Teheranul n-au avut vreo poziție oficială pe chestiunea asta. Nici ei nu credeau că scutul de la Deveselu e îndreptat împotriva lor. Nu se pune problema ca Iranul să încerce să atace vreun stat NATO, pentru că nu ar fi un atac îndreptat împotriva acelui stat, ci este un atac împotriva NATO. Așa ceva Iranul nu poate să își asume”, a spus analistul Dan Dungaciu.

Acesta a adăugat că dacă era vorba de un război mare, între NATO și America, Iranul alegea America. Acesta a fost și motivul pentru care retalierea Iranului după asasinarea generalului iranian a fost de așa manieră încât să nu ucidă soldați americani, să nu lovească simbolistica americană, adică să îi permită și lui Donald Trump să oprească posibilele acțiuni militare.

„Ideea că Iranul începe un război cu NATO este o fantezie. Nu scutul de la Deveselu poate fi o țintă, ci România sau alte state apărate de scut pot fi ținta rachetelor iraniene, dar imaginați-vă că asta înseamnă că Iranul declară război NATO, ceea ce ar fi o mare neghiobie. Dacă ar vrea să facă un război, își secționa din NATO doar America”, a declarat Dan Dungaciu.

Lipsa de reacție a politicienilor în conflictul SUA – Iran e explicată de analistul Dan Dungaciu prin faptul că România nu reprezintă vreun interes.

”Poza în care ar putea să fie România s-a conturat după declarația președintelui Trump, ca urmare a atacurilor iraniene împotriva bazelor din Irak, solicitând ca NATO să fie mai implicat în Orientul Mijlociu. Nu e foarte clar ce a spus, se referea la înlocuirea trupelor americane de către trupe NATO, sau de prezență mai consistentă a NATO pe teatrele de operațiuni sau în zonele de criză din Orientul Mijlociu. De abia atunci, în momentul în care se va pune problema ca NATO să fie mai activ, ca urmare a solicitărilor făcute de președintele Trump, România va trebui să ia decizii strategice”,  a precizat Dan Dungaciu la „Puterea Știrilor”.

Analistul politic consideră că președintele american a luat această decizie ca un fel de replică la colegii europeni din NATO, care se temeau că SUA s-ar putea decupla de NATO.

„Președintele Trump a spus că nu, ba chiar vă solicităm să veniți într-o zonă de criză, a sugerat că Orientul Mijlociu ar trebui să fie zona de securitate în care UE să se implice în mod nemijlocit, pentru că tot în discursul său Trump a spus că America este autonomă, energetic nu depinde de Orientul Mijlociu, prin urmare dacă pleacă, mare dramă nu va fi pentru americani. Dar efectele crizei din Orientul Mijlociu se vor vedea în Europa. Ce s-a întâmplat în Europa în 2015 cu milionul de emigranți care a schimbat într-un fel fața politică a UE, se poate repeta. Să nu își facă nimeni nicio iluzie că episodul acela a fost singular și s-a stins. O criză în Orientul Mijlociu va genera pentru UE consecințe imediate, directe, la toate nivelurile: strategic, politic, demografic”, a conchis Dan Dungaciu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *