Skip to content
Puterea Știrilor Video

Dezbateri electorale fără candidați. Sociologul Mircea Kivu: E o atitudine nedemocratică, un dispreț față de oamenii care îi susțin

Sociologul Mircea Kivu, invitat în studioul Puterea Știrilor, a caracterizat campania pentru alegerile prezidențiale drept una „plicticoasă”. Kivu susține că este cunoscut câștigătorul, iar singura miză este locul 2, însă este „o miză strict simbolică”.

Totodată, sociologul consideră cel puțin ciudat faptul că la dezbaterile electorale televizate marcate ca atare nu există niciun candidat, ba mai mult, toți cei prezenți în studio atacă un singur candidat care nu este prezent acolo și nu are nicio posibilitate să se apere. „Eu mă întreb de ce CNA nu intervine”, spune Mircea Kivu.

„Este cea mai plicticoasă campanie pe care am văzut-o, și le-am văzut pe toate din 1990 până astăzi. În afară de un candidat, toți ceilalți se laudă că vor obține locul 2. Nimeni nu crede că va câștiga aceste alegeri, deci acesta este un prim motiv pentru care nu există miza alegerilor acestea. Câștigătorul este cunoscut, singura miză este locul 2, o miză strict simbolică. S-a suprapus cu criza guvernamentală, care a parazitat agenda publică, toată lumea s-a uitat acolo. Mă uit la emisiunile de la toate posturile de televiziune pe care scrie „dezbatere electorală”, dar nu este prezent niciun candidat. Eu mă întreb de ce CNA nu intervine, mai ales că de multe ori vâd așa zise dezbateri electorale la câte un post de televiziune, în care toți cei prezenți în studio atacă un singur candidat care nu este prezent acolo și nu are nicio posibilitate să se apere. CNA nu intervine în ciudățenia asta.

Mai este un element care face neinteresantă această campanie electorală: faptul că președintele în funcție refuză să participe la orice fel de dezbatere. După mine, asta este o atitudine nedemocratică, înseamnă o desconsiderare a celor 200.000 de oameni care se presupune că au semnat pentru candidatura fiecăruia dintre ceilalți contracandidați. Este un dispreț nu numai față de candidați, ci și față de oamenii care îi susțin. Este un dispreț și față de propriul electorat”, a declarat sociologul Mircea Kivu.

Românii, chemați la vot duminică

Alegerile prezidențiale 2019 vor avea loc duminică, 10 noiembrie, la nivel național. Al doilea tur de scrutin este programat pentru 24 noiembrie. Alegătorii nu au voie să facă în secție de votare campanie sau să împiedice alți alegători să voteze, acestea fiind fapte penale. Totodată, alegătorii nu au voie încerce prin diferite metode să convingă alți alegători să voteze un anumit candidat. Votul va începe la ora 7 și va dura până la ora 21. Articolele 385-393 din Codul penal cuprind faptele pe care votanții nu au voie să le facă secțiile de votare.

În timpul alegerilor prezidențiale 2019, există o serie de fapte care, desfășurate în secția de votare, sunt considerate contravenții sau infracțiuni, potrivit Codului penal. Campania în ziua alegerilor prezidențiale 2019 este interzisă sub orice formă, în special în secția de votare. Alegătorii nu au voie să facă fotografii sau clipuri video în interiorul secției de votare.

Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales în timpul alegerilor prezidențiale se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, conform articolului 385 din Codul penal. O altă formă asimilată de lege cu împiedicarea exercitării drepturilor electorale este: atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare, care se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Totodată, alegătorii trebuie să știe că tentativa împiedicării exercitării drepturilor electorale se pedepsește, fiind prevazuta expres in articolul 393 din Codul penal.

Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, potrivit legii.

O serie de fapte pe care alegătorii nu au voie să le facă în secția de votare sunt considerate infracțiuni electorale, fiind prevăzute în art. 385-393 din Codul penal. Acestea se referă la toate categoriile de alegeri (prezidențiale, parlamentare, locale, referendum sau europarlamentare).

La ultimele alegeri prezidenţiale, în 2014, la primul tur au fost prezenţi la urne 9.723.232 de cetăţeni cu drept de vot, ceea ce a însemnat o prezenţă de 53,18 %. În turul doi, au venit să voteze 11.719.344 de cetăţeni români, adică 64,11 % din totalul alegătorilor înscrişi în liste.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *