Dezbateri în Parlament pentru Legea Bugetului de Stat şi Legea Bugetului Asigurărilor Sociale

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Sunt dezbateri, marţi, în Parlament, pentru Legea Bugetului de Stat şi Legea Bugetului Asigurărilor Sociale pentru anul 2025. Miercuri, de la ora 14:00, proiectul de buget intră în dezbaterea plenului reunit al Senatului și Camerei Deputaţilor.

UPDATE 19:00 Bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a fost aprobat, marți, de comisiile reunite de buget-finanțe din Parlament, cu 24 de voturi ”pentru”, 19 voturi ”împotrivă” și nicio abținere, fără ca vreun amendament să fie votat favorabil.

”Foarte pe scurt, bugetul ministerului pentru anul 2025 este de 4,653 miliarde lei, are o creștere de 19,65% față de execuția bugetară a anului 2024, însă țin să precizez că această creștere se datorează în mod exclusiv investițiilor finanțate din PNRR. La acest capitol avem cu 68% aproximativ mai mulți bani decât anul trecut, la fel cum am propus o reducere cu 3,03% a cheltuielilor pentru bunuri și servicii. Din sumele ce urmează a fi cheltuite în anul 2025, aș menționa faptul că pentru managementul apei și reducerea riscurilor climatice avem o alocare de 1,2 miliarde de lei. Pentru silvicultură și conservarea pădurilor avem 850 de milioane de lei, pentru protecția mediului și biodiversitate 1,1 miliarde, pentru meteorologie 600 de milioane”, a declarat, în cadrul audierilor, ministrul Mediului, Mircea Fechet.

UPDATE 18:30 Comisiile parlamentare de buget-finanțe au aprobat, marți, bugetul pe anul 2025 al Ministerului Afacerilor Interne.

S-au înregistrat 28 de voturi ‘pentru’ și 19 ‘împotrivă’, amendamentele susținute în comisie fiind respinse.

‘Limitele de cheltuieli asigură desfășurarea în condiții satisfăcătoare a activității misiunilor structurilor MAI, fiind direcționate spre prioritățile stringente ale instituției. (…) Legat de asistența socială, limita în sumă 8.475.000.000 asigură plata pensiilor și a celorlalte drepturi sociale, respectiv indemnizații veterani, revoluționari și veterani din teatre de operațiuni, precum și indemnizații pentru creșterea copilului’, a afirmat secretarul de stat în MAI Romeo Simionescu.

El a precizat că procedura de achiziționare a brățărilor electronice pentru monitorizare a fost demarată la nivelul ministerului, acestea fiind bugetate.

Proiectul Guvernului propune pentru MAI, în anul 2025, credite de angajament 35.187.656.000 lei, în creștere cu 1,63 %, și credite bugetare de 34.029.061.000 lei, în creștere cu 2,68%.

UPDATE 17:35 Comisiile parlamentare pentru buget, finanțe și bănci au aprobat marți, cu 24 de voturi ‘pentru’ și 19 ‘împotrivă’, bugetul pentru 2025 al Ministerului Justiției.

‘Proiectul nostru de buget pentru anul 2025 este unul pe care-l considerăm echilibrat și care-și propune să răspundă, în aceste condiții de provocări economice, necesităților instituției noastre și subordonatelor pentru a putea să continuăm, pe de-o parte, strategia de dezvoltare a sistemului judiciar, să continuăm investițiile în infrastructura instanțelor de judecată, dar și în infrastructura penitenciară pentru îndeplinirea obligațiilor pe care România și le-a asumat în acest domeniu, în sensul îmbunătățirii condițiilor de detenție. Bugetul este conturat în felul următor – vorbim despre o sumă de 4.633.645.000 de lei, credite de angajament, și aici este vorba despre o creștere de 18,33% față de anul 2024 și o sumă de 4.083.894.000 de lei credite bugetare, de asemenea, o creștere de 17,04% față de 2024’, a declarat secretarul de stat în Ministerul Justiției Mihai Pașca.

Potrivit acestuia, cheltuielile de personal se ridică la aproape 400 de milioane de lei.

El a menționat că o prioritate a ministerului este susținerea proiectelor cu fonduri nerambursabile, precum și a celor cu fonduri rambursabile în baza contractelor de împrumut aflate în derulare.

‘În ceea ce privește proiectele cu finanțare din PNRR suma alocată este de 369.437.000 de lei. În ceea ce privește Administrația Națională a Penitenciarelor acolo este o sumă alocată de 496.539.000 de lei pentru investiții. În ce privește instanțele judecătorești a fost alocată o sumă de 55 milioane de lei pentru continuarea a 17 obiective de investiții care se află în faza de execuție, 11 aflate în faze diferite de proiectare și pentru cofinanțarea obiectivelor implementate de către Compania Națională de Investiții. Totodată, pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile este alocată suma de 413.619.000 lei’, a afirmat Pașca.

UPDATE 16:30 O treime din bugetul Apărării va fi alocat achizițiilor militare. Care sunt principalele programe de înzestrare a armatei în 2025

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a prezentat, marţi, membrilor comisiilor de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, reunite în şedinţă comună la Palatul Parlamentului, bugetul propus pentru MApN în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2025.

Potrivit MApN, Angel Tîlvăr a arătat că ”bugetul MApN proiectat pentru anul 2025 este mai mare decât cel de anul trecut, fiind elaborat în contextul prudent şi echilibrat rezultat din Planul Fiscal agreat de Guvernul României cu Comisia Europeană, care prevede un complex de măsuri în vederea reducerii deficitului bugetar la un nivel sustenabil”.

El a subliniat că execuţia bugetară din anul precedent s-a situat foarte aproape de 100 la sută, ceea ce a demonstrat capacitatea instituţiei de a administra eficient resursele alocate. De asemenea, prin proiectul de buget prezentat, România îşi respectă angajamentele asumate în cadrul Alianţei cu privire la alocarea resurselor pentru apărare.

”Este al nouălea an consecutiv în care România alocă minimum 2 la sută din PIB pentru apărare şi în care peste 30 la sută din bugetul MApN este destinat înzestrării. De asemenea, este un buget care ţine cont de situaţia de securitate din proximitatea României şi de apartenenţa ţării noastre la structurile aliate ale NATO şi la misiunile UE”, a declarat Angel Tîlvăr.

Astfel, MApN arată că va avea alocată suma de 42,755 miliarde de lei (2,24 % din PIB), din care 37,121 miliarde de lei (1,94 % din PIB) la sursele de finanţare ”Buget de stat” şi ”Credite externe”. Din bugetul total repartizat, fonduri în cuantum de 13,791 miliarde de lei (32,25%) sunt planificate pentru achiziţia de echipamente majore cu destinaţie militară. Art. 39 al proiectului de lege amintit prevede alocarea pentru apărare a creditelor bugetare reprezentând maximum 2,5% din produsul intern brut, în funcţie de stadiul derulării programelor de înzestrare ale Ministerul Apărării Naţionale.

Ministrul a arătat că bugetul permite MApN onorarea obligaţiilor asumate de România la organizaţiile internaţionale (bugetele comune NATO, NSPA etc.), precum şi finanţarea în condiţii corespunzătoare a misiunilor Armatei României, inclusiv susţinerea unor efective semnificative în teatrele de operaţii din Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Lituania, Republica Centrafricană şi Marea Mediterană, sub egida NATO şi a UE.

Cheltuielile de personal (inclusiv plata pensiilor militare şi a indemnizaţiilor prevăzute în proiectul de buget la Titlul IX-Asistenţă socială) au fost dimensionate corespunzător şi acoperă toate nevoile din acest punct de vedere, a mai spus Angel Tîlvăr. În acest context, el a subliniat că, în baza unor măsuri destinate creşterii capacităţii de retenţie la nivelul personalului încadrat şi a atractivităţii profesiei militare, MApN a înregistrat, în anul 2024, un sold pozitiv la nivelul raportului intrări-ieşiri în/din sistem, de peste 6.400 de persoane (militari şi personal civil).

Printre priorităţile anului 2025 în domeniul achiziţiilor de tehnică militară modernă, Tîlvăr a amintit sistemele de rachete antiaeriene cu bătaie scurtă şi foarte scurtă SHORAD/VSHORAD, ”Maşina de luptă a infanteriei pe şenile” (MLI), ”Sistem de armament individual tip NATO”, sistemele moderne de comandă-control pentru eşaloane de tip batalion, brigadă şi divizie (C4I cu capabilităţi ISTAR), ”Transportor blindat pentru trupe – Etapa a II-a”, navele de patrulare maritimă şi modernizarea fregatelor T22R.

Totodată, s-a precizat că proiecţia alocărilor bugetare pentru perioada 2025-2028 va asigura cadrul pentru un ritm susţinut al modernizării Armatei României, atât în ceea ce priveşte achiziţiile de echipamente militare, cât şi a infrastructurii (inclusiv cea medicală şi de învăţământ).

Angel Tîlvăr a subliniat preocuparea permanentă a instituţiei pentru a angrena la maximum posibil industria naţională de apărare, atât cea cu capital majoritar de stat, cât şi cu capital privat în derularea programelor de înzestrare cu tehnică şi armament de ultimă generaţie.

”Toate programele de achiziţie iniţiate de MApN, precum şi cele care sunt în pregătire, sunt aliniate prevederilor OUG nr. 124/2023 privind derularea operaţiunilor de cooperare tehnologică şi industrială în domeniile apărării şi securităţii, ceea ce creează premisele pentru implicarea operatorilor economici din industria naţională de apărare în cadrul principalelor programe de înzestrare derulate de Ministerul Apărării Naţionale”, a arătat ministrul Angel Tîlvăr.

UPDATE 16:10 Bugetul Ministerului Economiei, avizat în comisii. Bogdan Ivan: Doar 7% sunt cheltuieli de funcţionare

Ministrul Bogdan Ivan anunţă că bugetul pe 2025 al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului a fost avizat de cele 7 comisii parlamentare reunite.

El precizează că Ministerul are un portofoliu complex, pentru care au reuşit să asigure o creştere a finanţării de peste 46% faţă de anul trecut.

”Vom folosi 93% din cele 3 miliarde de lei pentru proiecte concrete, investind direct în industrie şi digitalizare. Totodată, vom sprijini cu măsuri concret antreprenorii şi turismul românesc. Doar 7% sunt cheltuielile de funcţionare ale Ministerului şi companiilor din subordine”, mai spune ministrul.

UPDATE 15:00 Judecătorii CCR au cerut să li se deconteze din bani publici până și medicamentele. Solicitarea i-a scos din sărite pe parlamentari

Discuţiile din Parlament despre proiectul bugetului de stat s-au blocat marţi după ce s-a aflat că în sumele prevăzute pentru CCR erau incluse fonduri pentru medicamente. Ulterior, politicienii au decis să introducă un amendament şi să elimine fondurile pentru medicamente.

Scandal în Parlament după ce s-a aflat că în bugetul CCR erau incluşi 700.000 de lei pentru medicamente

Discuţiile pe buget au fost oprite după ce un deputat USR a descoperit că „CCR îşi cumpără medicamentele pe banii românilor”. Este vorba despre suma de 700.000 de lei inclusă în bugetul pentru 2025 pentru cheltuieli cu medicamentele pentru actuali şi foşti judecători CCR, dar şi personalul CCR, susţin cei de la USR.

„Medicamente la CCR de 700.000 de lei pe banii românilor. Cum i-am oprit. Discuţiile pe buget au fost oprite după ce deputatul USR Claudiu Năsui a descoperit că CCR îşi cumpără medicamentele pe banii românilor. Nu mai puţin de 700.000 de lei au fost incluşi în bugetul pentru 2025 pentru cheltuieli cu medicamentele pentru actuali şi foşti judecători CCR, dar şi personalul CCR”, au anunţat reprezentanţii USR.

Ulterior, un amendament privind tăierea sumei a fost adoptat de parlamentari.

–––––
Știrea inițială
– Marţi, 4 februarie, între orele 10.30 -11.30, au loc dezbateri generale, cu participarea lui Tánczos Barna, ministrul Finanţelor.

Bugetul pe acest an prevede bani pentru plata salariilor și pensiilor la nivelul anului 2024, dar nu există spațiu fiscal pentru indexări în 2025, a declarat ministrul Finanțelor.

‘Calculele sunt făcute pe impozitele și taxele aflate în vigoare acum și în bugetul anului 2025 nu există spațiu pentru indexări, indexarea salariilor și pensiilor. La acest capitol ne-am asigurat că putem plăti salariile și pensiile la nivelul anului 2024. Este o o chestiune foarte importantă, pentru că orice exagerare ar putea să genereze dezechilibre care să pună în pericol inclusiv aceste plăți. Deci, plătim salariile, plătim pensiile la nivelul anului 2024. Nu avem acum spațiul fiscal pentru indexări’, a precizat ministrul Finanțelor, după dezbaterile pe acțiuni generale în bugetul de stat pe 2025, susținute în comisiile reunite de buget-finanțe din Parlament.

În ceea ce privește ajutoarele one-off, Tanczos a precizat că acestea sunt în sumă de 2 miliarde de lei, dar în acest moment nu este detaliată alocarea, care intră în atribuțiile Ministerului Muncii.

‘Nu avem detalii de la Ministerul Muncii și nu avem niciun detaliu nici cu privire la tranșe, nici cu privire la plafoane, nici ca plată. Deci așteptăm o săptămână, două, câteva săptămâni după aprobarea bugetului și sper să primim propunerea de Ministerul Muncii’, a adăugat el.4

Întrebat dacă ne putem aștepta la majorări de taxe și impozite, la majorarea TVA după alegerile prezidențiale, Tanczos a răspuns: ‘Nu luăm în calcul aceste majorări, în condițiile încadrării în deficit de 7% și ținerii sub control a cheltuielilor’.

Ministrul a susținut că obiectivul primordial pe 2025 este menținerea deficitului de 7% prin reducerea și ținerea sub control a cheltuielilor și printr-o prognoză prudentă de majorare a veniturilor pe 2025.

‘Economia României este o economie solidă, este în continuă creștere și pe această economie solidă se bazează și bugetul. Obiectivul primordial pentru noi pe 2025 este menținerea deficitului de 7%, pe de o parte, prin reducerea și ținerea sub control a cheltuielilor. Pe partea cealaltă, printr-o prognoză prudentă de majorare a veniturilor pe 2025. Cred că este posibil. Sunt convins că alături de colegii noștri din ministerele de resort și de la ANAF, Vamă și celelalte instituții care aduc venituri la bugetul general consolidat sau la bugetele locale, putem să realizăm acest obiectiv’, a reiterat șeful de la Finanțe.

În opinia sa, bugetul pe 2025 este în același timp unul al solidarității, pentru că este pentru prima dată când la unitățile administrativ-teritoriale se merge ‘pe cifrele cele mai apropiate de realitate’ în ceea ce privește alocarea per capita a banilor.

‘Aici vorbim de rezultatele din recensământ. Acest lucru creează anumite dezechilibre la nivel local și acolo Guvernul caută soluția de echilibrare și de trecere mai lină, o tranziție mai lină, de la cifrele din statistică la cele din recensământ, dar nu putem să acceptăm ca ani de zile, decenii întregi să fie alocate sume pentru persoane fictive care figurează cu sutele, cu miile la câte-o adresă pentru care unitățile administrativ-teritoriale respective primeau alocări financiare de la buget sau în detrimentul altor unități administrativ-teritoriale’, a avertizat ministrul Finanțelor.

De asemenea, el a transmis că obiectivele de creștere a veniturilor în 2025 sunt realizate pe o prognoză prudentă și pe o colectare mai bună, dar și pe o reducere a cheltuielilor și pe reorganizări instituționale care să creeze ‘un stat mai suplu, un stat care deservește cetățenii și colectează impozite pentru a oferi mai mult și nu pentru cheltui mai mult’.

Aviz favorabil pentru bugetul Ministerului Muncii, în forma prezentată în Guvern

Comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului au aprobat, marți, proiectul de buget al Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, cu amendamente respinse.

Proiectul a fost avizat favorabil cu 29 de voturi pentru și 23 împotrivă.

‘Legea bugetului de stat pe 2025 a fost adoptată în Guvern, anterior fiind discutată cu partenerii sociali, sindicate și patronate, în Consiliul Național Tripartit. Bugetul alocat Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale include finanțarea politicilor publice, programelor și activităților care vizează munca, familia și tineretul. Ministerul Muncii are o creștere a bugetului de circa 17%, față de execuția preliminară din 2024, pe componenta de credite bugetare. Această creștere este influențată de creșterea sumelor alocate pentru proiectele cu finanțare europeană, dar și a celor finanțate din PNRR. Astfel, pentru proiecte cu finanțare externă nerambursabilă avem 1,2 miliarde lei creștere în credite bugetare cu aproximativ 41,1% mai mult decât în 2024. Continuăm implementarea unor proiecte precum proiectul de furnizare servicii integrate în comunitățile rurale, facilitarea acceselor persoanelor vulnerabile la servicii de bază eficiente și de calitate’, a declarat ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, în cadrul dezbaterilor din comisiile reunite.

La proiectul de buget al MMFTSS au fost depuse nouă amendamente de către USR și AUR. Acestea au fost respinse cu 32 de voturi împotrivă și 20 pentru.

Bugetul Ministerului Sănătății, avizat în Parlament. O parte din bani, alocați îngrijirilor paliative

Bugetul Ministerului Sănătății a fost aprobat de comisiile de sănătate reunite din Parlament și nu a fost admis niciunul dintre cele peste 60 de amendamente depuse. Sănătatea primește cu 35% mai multe fonduri față de anul trecut și pentru prima oră sunt prevăzute sume de bani și pentru îngrijirile paliative necesare în cazul bolnavilor aflați în fază terminală. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a fost întrebat de jurnaliști cum se va face împărțirea acestor bani.

„Există un contract pentru fiecare unitate sanitară publică sau privată, care oferă servicii de paliație. Contractele sunt finanțate de Casele de Asigurări de Sănătate. Eu, ca ministru, trebuie să am grijă ca acest lucru să se și întâmple. Trebuie să fim foarte siguri și de calitatea serviciilor acordate pacienților din aceste centre de paliație, pentru că am avut în alte zone experiențe mai puțin fericite în ultimii doi ani și aș vrea ca serviciile de paliație să ofere într-adevăr servicii care să înceapă cu terapia durerii și alte tipuri de îngrijire de care au nevoie pacienții aflați în stadii terminale”, a declarat marți ministrul Alexandru Rafila.

În ceea ce privește bugetul Casei Naționale de Sănătate, acesta va avea venituri de 78 de miliarde de lei, cu 13% mai mari decât în 2024. Președinta CNAS, Valeria Herdea, a spus la dezbaterile din comisii că sunt concedii medicale neplătite, din anii anteriori, de peste patru miliarde de lei și că în prezent caută soluții, împreună cu ministerul Sănătății, pentru plata eșalonată a acestora.

Grindeanu: Bugetul Transporturilor, cel mai mare din 1989 încoace

Comisiile de specialitate reunite ale Parlamentului au acordat, marţi, aviz favorabil proiectului de buget al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) aferent anului 2025, cu un amendament admis.

În favoarea  proiectului de buget au votat 23 de parlamentari şi împotrivă 14.
Mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră pentru a patra oară în decursul mandatului meu de ministru, pentru a vă cere undă verde pentru bugetul Transporturilor şi Infrastructurii. Propunem şi pentru 2025 un buget ambiţios, care să fie concentrat pe investiţii, mentenanţă, dar şi pe plata subvenţiilor din acest sector. Este cel mai mare buget, după 1989, de care acest domeniu ar urma să beneficieze: 43,27 miliarde de lei, un buget cu aproape 20% mai mare decât cel de anul trecut, de 36,26 miliarde lei. Aceste sume sunt destinate preponderent finanţării contractelor pentru construcţia şi modernizarea infrastructurii mari de transport, dar şi pentru achiziţionarea de noi trenuri”, a afirmat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, în dezbaterile din şedinţa comisiilor reunite.

El a precizat că anul acesta se estimează că vor fi daţi în trafic în jur de 250 de kilometri de autostradă.

La proiectul de buget pe 2025 al MTI au fost depuse 65 de amendamente, din care 58 au aparţinut USR, şase AUR şi unul PSD. Acestea au fost supuse votului în bloc pe formaţiuni politice. Amendamentele depuse de opoziţie au fost respinse, însă cel depus de PSD a fost admis, fiind susţinut de Ministerul Transporturilor.

Ministrul Dezvoltării: Așteptăm proiecte de la Primăria Capitalei pe risc seismic

Cel mai important lucru pe care trebuie să facă Primăria Generală în relația cu programele de investiții ale Ministerului Dezvoltării sunt programele de risc seismic, a spus ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, după dezbaterile pe buget din Comisia de administrație.

„Bucureștiul este printre primele 10 capitale supuse riscului seismic la nivel mondial. Avem un buget record alocat pentru programele de investiții pe risc seismic. Așteptăm ca aceste proiecte să fie depuse, astfel încât să putem să le finanțăm”, a transmis acesta.

De la publicarea proiectului de buget, primarul Capitalei s-a arătat deranjat de faptul că primăriile de sector vor primi mai mulți bani decât PMB, astfel încât acesta nu va putea finaliza proiectele aflate în derulare.

De asemenea, în intervalul orar 11:30 — 12:30, au loc dezbateri asupra amendamentelor depuse la textul Legii bugetului de stat pe anul 2025.

Începand cu ora 12:30, au loc dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2025, cu participarea ordonatorilor principali de credite.

 

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: