Skip to content
Politică

Dezvăluiri din dosarul Bica 2. Cum a primit familia Cocoş 377 milioane de lei

Alina Bica, fostul procuror-şef al DIICOT, cercetată în stare de arest preventiv pentru mai multe infracţiuni asimilate celor de corupţie în dosarul ANRP, a facilitat familiei afaceristului Dorin Cocoş, fost soţ al Elenei Udrea, obţinerea de drepturi într-un dosar de despăgubire având ca obiect suma de 377 de milioane de euro. Infracţiunea s-a produs în 2011, când Bica era secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi reprezentant al instituţiei în Comisia Centrală pentru stabilirea despăgubirilor din cadrul ANRP, potrivit romaniatv.net.

Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru luare de mită, două fapte de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, şi două fapte de favorizare a infractorului. Alături de ea au fost trimşi în judecată Dorin şi Alin Cocoş, Adriean Videanu.

Potrivit procurorilor, Alina Bica a primit mită, la data de 14 iunie 2014, un teren de 4452 mp la Snagov într-un dosar de 377 de milioane de euro. Alina Bica a primit terenul indirect, prin intermediul consilierului său Ionuţ Mihăilescu, şi în cote egale cu acesta.

„Primirea acestui teren a fost mascată prin acte succesive derulate în timp şi a fost circumscrisă folosului, aflat în strânsă legătură cu validarea pe care a dispus-o, în mod abuziv, în perioada noiembrie 2010 – 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat şi de reprezentantă a Ministerului Justiţiei în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi care a corespuns interesului inculpaţilor Cocoş Dorin şi Cocoş Alin, în legătură cu dosarul de despăgubire nr.22714/FFCC având ca obiect suma de 377.000.000 euro”, susţin procurorii în referatul de trimitere în judecată.

Alina Bica mai este acuzată de abuz în serviciu prin ridicarea sechestrului asigurător impus asupra asupra unui pachet de 80 de acţiuni deţinut de Adriean Videanu, cercetat de DIICOT pentru crearea unui prejudiciu de 120 de milioane dolari şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale. Mai mult, Alina Bica este acuzată că „a asigurat interesul infracţional al inclulpatului Videanu Adrian” exercitând abuziv şi complice un drept legal şi funcţional aflat numai în competenţa Judecătorului de drepturi şi libertăţi, acela de a dispune restituirea acţiunilor şi a ridica sechestrul aplicat.

Alina Bica „l-a ajutat efectiv de Videanu Adriean (…) deoarece i-a înlăturat indisponibilizarea legală şi a permis acestuia să-şi pună la adăpost cele 80 acţiuni sechestrate şi să obţină foloase necuvenite, în detrimentul autorităţilor judiciare, cărora le-a blocat, în acest mod infracţional, demersurile legale necesare recuperării prejudiciilor. Ridicarea măsurii asiguratorii (…) periclitează şi îngreunează recuperarea prejudiciului, prin posibilitatea şi facilitarea înstrăinării acţiunilor respective ori a folosirii lor drept garanţie pentru obţinerea de împrumuturi, demersuri infracţionale apte să menţină profitabilitatea firmei, în dauna autorităţilor judiciare, cărora le-a rămas doar un document de sertar nefolositor şi au fost puse în imposibilitatea derulării demersurilor judiciare în vederea recuperării prejudiciului”, se arată în referatul procurorilor de trimitere în judecată.

Al treilea cap de acuzare este tot de abuz în serviciu şi este legat de favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, pe care l-a ajutat să nu fie condamnat la o pedeapsă cu executare. Anchetatorii arată că „contrar atribuţiilor de serviciu rezultate din calitatea de procuror şef D.I.I.C.O.T a dispus, prin măsuri abuzive, ca atribuţiile profesionale şi poziţia judiciară a procurorilor de şedinţă ai D.I.I.C.O.T în faţa instanţei de judecată, să fie exercitate şi să susţină interesul infracţional al numitului (…..), de aşa manieră încât acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu închisoarea – sau cel puţin să nu execute în penitenciar o eventuală pedeapsă”. Tot în cazul Tender, Alina Bica este acuzată de luare de mită, constând în aceea ce i-a susţinut interesele în instanţă în schimbul angajării lui Ionuţ Mihăilescu la o două firme ale acestuia, în schimbul acordării de avantaje financiare, primite sub formă de salariu, în valoare totală de 58.636 lei şi a cedării unor acţiuni la una dintre firme.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *