Skip to content
Constanța Politică Știri locale

Dezvăluirile PSnews.ro: Caracatiţa din Portul Constanţa (II)

romanialibera.ro

Dan Tivilichi, fostul director al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CN APM) a crescut în jurul său o adevărată caracatiţă a mafiei, care şi-a întins tentaculele peste Portul Constanţa. PSNews vă dezvăluie, în continuare, păiejenişul infracţional de care a fost cuprinsă poarta de intrare a ţării de la Marea Neagră.

Dan Tivilichi a ajuns la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime (CN APM), în 2016, pe filiera unei grupări implicate în activităţi de criminalitate organizată, evaziune fiscală, proxenetism şi spălare de bani, cu legături în lumea interlopă şi în clasa politică. În ultimul deceniu, gruparea a fost coordonată de afaceristul Daniel Constantin Moraru şi s-a extins în Portul Midia, Portul Galaţi şi în Portul Constanţa.

Reţeaua pesedistă, via Republica Moldova

În 2011, Daniel Moraru a devenit partener direct cu Gabriel Stati, fiul miliardarului Anatoli Stati, unul dintre cei mai influenţi afacerişti din Republica Moldova. În paralel, tot în 2011, Daniel Moraru a intrat într-un parteneriat cu Dorin Iacob, fostul şef de cabinet al directorului SRI Virgil Măgureanu şi fost secretar executiv al PD, în perioada în care partidul era condus de Traian Băsescu.

În Romcargo Maritime, companie lui Dorin Iacob, Daniel Moraru urma să intre împreună cu o companie a grupării Mazăre, dar aceasta s-a retras din tranzacţie.

În 2012, Dan Tivilichi a fost promovat ca preşedinte CA al CN Administraţia Porturilor Dunării Maritime SA Galaţi, de Valentin Preda, fostul secretar de stat din Ministerul Transporturilor şi fost consilier al lui Radu Mazăre. După doar câteva luni, Eurotranzit 2000 SRL, principala firmă a lui Daniel Moraru, s-a extins în Portul Galaţi, deschizând aici un birou şi un punct de lucru. Astfel, Moraru a intrat, în 2012, pe piaţa pilotajului maritim, prin intermediul companiei Euroest Pilot SRL, înfiinţată cu doar câteva luni mai înainte într-o cameră a Hotelului Turist, pe care îl deţine. În companie, interpuşii lui Moraru erau asociaţi cu soţia lui Remus Budur, comisar-şef al Direcţiei de Investigare a Fraudelor din Poliţia Transporturi Constanţa. Pe 21 septembrie 2012, Euroest Pilot a obţinut de la CN APM, doar un accept pentru pilotaj nave în şantierele navale şi la tranzitarea bazinului spre canal, dar, ulterior, fără să aibă avizele necesare, compania controlată din umbră de Daniel Moraru a reuşit să obţină un contract de pilotaj maritim, un serviciu obligatoriu de siguranţă pentru porturi, extrem de profitabil.

În mai 2015, Black Waters SRL, o altă companie controlată atunci prin interpuşi de Daniel Moraru, a obţinut unul dintre cele trei contracte de pilotaj maritim de la CN APM. Astfel, Black Waters a luat locul celeilalte companii controlate de Daniel Moraru. Noul contract este valabil până în 2020. Pentru garanţia bancară de 50.000 de euro pe care Black Waters a pus-o la CN APM, Eurotranzit 2000 a ipotecat un imobil din Constanţa.

Evaziune TVA şi mită la Ministerul Justiţiei

Un alt frate al grupării din care face parte Dan Tivilichi, Laurenţiu Ţăranu, a fost anchetat în mai multe dosare de procurorii antimafia pentru constituire de grup infracţional organizat. Încă de la începutul anilor 2000, Ţăranu s-a implicat în operaţiuni de comerţ cu cereale, achiziţionând prin companii-tampon, cantităţi importante de grâne de la ţărani, iar apoi, prin operaţiuni fictive, deducea TVA-ul, interpunând pe traseul comercial companii fantomă, pe care le controla prin interpuşi şi le înstrăina rapid către oameni de paie.

Ţăranu a devenit cunoscut la nivel naţional în 2014, când l-a denunţat pe secretarul de stat din Ministerul Justiţiei, Ovidiu Puţura, că i-a dat mită ca să intervină la judecătorii de la Curtea de Apel Constanţa în dosarul care era judecat pentru evaziune fiscală.

Reţea de curve pentru politicieni

Principalul complice al lui Ţăranu în schemele de evaziune fiscală a fost Relu Costan, implicat în dosarul pentru trafic de persoane, inclusiv minori, şi proxenetism, cu clienţi de lux: politicieni (Robert Negoiţă, Nicolae Bănicioiu), jurnalişti şi oameni de afaceri. Costan era bun prieten cu Ion Mirea, mâna dreaptă a interlopului Nicu Gheară şi reprezentantul Fashion TV, şi amic asumat al lui Radu Mazăre.

Ţăranu şi Costan erau monitorizaţi de procurorii antimafia pentru mai multe infracţiuni: constituire de grup infracţional, evaziune fiscală şi spălare de bani. Dosarul începuse încă din 2005, după o sesizarea a Oficiliul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

Oficiul descoperise că, începând cu 25 august 2003, se retrăgeau mari sume de bani dintr-un cont deschis de Elricmar Trade SRL Constanţa la Raiffeisen Bank. În 2005, DIICOT a început urmărirea penală asupra unei singure persoane, Maria Dăineanu, administratorul companiei Elricmar Trade, înfiinţată cu doar două săptămâni înainte să înceapă operaţiunile frauduloase. Procurorii au descoperit că Dăineanu îi ajutase, de fapt, pe Laurenţiu Ţăranu, Relu Cornel Costan, Mircea Georgescu şi Emil Gârtone să deruleze operaţiuni fictive cu cereale. Ei cumpărau cereale de la ţărani, la preţuri derizorii, iar printr-un circuit ilegal, declarau contabil că le-au achiziţionat de la alte companii, ca să poată deduce TVA. Sumele obţinute erau apoi retrase în numerar de la bancă. DIICOT a calculat un prejudiciu de 1.567.109 lei  reprezentând taxa pe valoarea adăugată în sumă de 676.706 lei şi impozit pe profit în sumă de 890.403 lei.

Intră şi Cristian Borcea în afaceri

În 2014, Ţăranu a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare, fiind eliberat în 2017. În penitenciarul Poarta Albă, Ţăranu şi-a cimentat relaţia de amiciţie pe care o avea cu afaceristul Cristian Borcea, fostul acţionar al echipei Dinamo. În 2016, fiul lui Borcea şi fratele lui Laurenţiu Ţăranu au înfiinţat o companie lângă Bucureşti, împreună cu fostul şef al Oficiului pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa, Mihai Perifan, condamnat şi el pentru trafic de influenţă.

Evaziune fiscală cu cereale

În operaţiunile comerciale mai fusese implicat şi Alexandru Săpunaru, vărul lui Laurenţiu Ţăranu. Săpunaru a preluat chiar în anul în care dosarul de evaziune şi spălare de bani al lui      Ţăranu a fost trimis în judecată de DIICOT (rechizitoriul nr.67/D/P/2009) o altă companie de comerţ cu cereale, Algepa Grains. Cei care o cedaseră erau Laurenţiu  Ţăranu şi Daniel Constantin Moraru.

Ulterior, Săpunaru a fost arestat pentru evaziune fiscală cu cereale, în calitate de administrator al Algepa Grains, împreună cu mai mulţi membri PSD Constanţa, printre care şi Sorinel Drăgan, fost consilier în Cancelaria Primului Ministru, în mandatul lui Victor Ponta. Cu complicii din dosar, unii dintre ei cu legături în conducerea Portului Constanţa, Săpunaru fusese partener de afaceri încă din 2007, în compania Oraso Travel.

De asemenea, Săpunaru a fost implicat în 12 companii din Constanţa, într-una dintre ele fiind asociat cu Dumitru Vasile, bun prieten cu Decebal Şerban, fostul director general şi director adjunct al CN APM, înlocuit în funcţie de Dan Tivilichi.

În 2011, Alexandru Săpunaru a fost trimis din nou în judecată de DNA pentru evaziune fiscală – operaţiuni fictive cu cereale, prin intermediul companiei Grain House Company SRL, societate pe care o înfiinţase împreună cu Laurenţiu Ţăranu în anul 2004.

Curtea de Apel Iaşi l-a condamnat pe Săpunaru în 2014 la 6 ani de închisoare, pentru fraudă fiscală de aproape 2 milioane de lei. A fost eliberat condiţionat anul trecut.

De asemenea, Laurenţiu Ţăranu a mai fost implicat într-un dosar de evaziune fiscală cu cereale, dar atunci a scăpat de acuzaţii. În perioada iunie-iulie 2007, Euroest Operations, compania lui Laurenţiu Ţăranu, a plătit 2,342 milioane de lei către o altă companie din Constanţa, Mardini Invest SRL, pe baza a 30 de facturi fiscale pentru achiziţia de cereale.

În aceeaşi perioadă, asociaţii Mardini Invest, Ţone Daniela şi Pârvu Doru, au retras în numerar din conturile bancare aproape întreaga sumă încasată (2,33 milioane de lei) de la compania lui Laurenţiu Ţăranu. Compania n-a declarat operaţiunile comerciale cu Euroest Operations. După ce Ţone şi Pârvu au retras banii din conturile companie, au cedat afacerea către un tânăr din Constanţa. O schemă similară de fraudă fiscală a fost realizată în aceeaşi perioadă de Daniela Ţone, prin Demyra GSM, iar operaţiunile au fost anchetate de DNA. Însă, ancheta l-a vizat doar pe un tânăr, Robert Mila, din Brăila, căruia Ţone îi cedase afacerea. Robert Mila avea deja o condamnare cu suspendare, în 2007, pentru furt calificat, după ce în 2005 dăduse o spargere la o sală de jocuri şi internet.

 

 

2 comentarii la “Dezvăluirile PSnews.ro: Caracatiţa din Portul Constanţa (II)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *