Skip to content
Politică

Dezvăluirile Psnews. România, groapa de gunoi a Europei

hunedoaraplus.ro

O analiză explozivă, întocmită de specialiştii Curţii de Conturi a României, arată că România a fost transformată, de-a lungul anilor, într-o uriaşă groapă de gunoi. În ultimii ani, în ciuda unor tentative de a încerca organizarea salubrităţii în comunele şi oraşele României, gunoaiele au ajuns să sufoce cu adevărat teritoriul ţării. Dacă adăugăm la această situaţie şi defrişările uriaşe de păduri, conexate cu poluarea aerului, cu tot mai desele incidente de poluare a râurilor, avem imaginea dezastrului ecologic în care ne afundăm tot mai mult şi cu care ne-am obişnuit.

Viceprimarii – gunoieri-şefi fără instruire

Din analiza efectuată pe parcursul documentării, auditorii au constatat că din cele 291 unităţi ale administraţiei publice locale verificate de către Camerele de Conturi în 2016-2017, la un număr de de 229 (78,7 la sută) nu există constituit şi organizat un serviciu public de salubriate iar 231 de UAT (Unităţi Administrativ Teritoriale) (78 la sută) nu aveau încadrat personal de specialitate cu atribuţii de gestionare a deşeurilor. În unele situaţii atribuţiile specifice serviciului de salubritate erau realizate de către viceprimari sau de către salariaţi ai UAT care nu aveau pregătirea necesară exercitării acestor atribuţii şi nici nu erau instruiţi sau iniţiaţi în această activitate complexă. S-a constatat de asemenea că circa 20 la sută din entităţile la care s-a desfăşurat misiunea de audit nu aveau încheiate contracte pentru depozitarea deşeurilor.

Gestionarea deşeurilor – vraişte

Verificările efectuate de către structurile teritoriale ale Curţii de Conturi la un număr de 291 de unităţi (UAT-uri, inclusiv la cele şase sectoare ale municipiului Bucureşti) au scos în evidenţă faptul că un număr de 188 UAT-uri (64,6%) nu aveau adoptate strategii pentru administrarea  serviciului de salubrizare. Pe cale de consecinţă, acestea nu au constituit cadrul necesar elaborării programelor de reducere, colectare, selectare, transport şi valorificare sau depozitare a deşeurilor. Contrar acestor dispoziţii legale, s-a constatat că la un număr de 204 UAT-uri (70%) din cele 291 verificate nu s-au elaborat şi adoptat programe de gestionare a deşeurilor.

Selectarea deşeurilor, doar pe hârtie

Prin Legea 132/2010 privind colectarea selectivă a deşeurilor s-a dispus ca fiecare UAT să colecteze deşeurile selectiv după care cantităţile de deşeuri astfel selectate să fie cântărite la predare şi consemnate într-un registru de evidenţă. Datele din registru urmau să fie raportate obligatoriu la Agenţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti, structuri teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru protecţia Mediului. Cu ocazia verificărilor efectuate s-a constatat că la cea mai mare parte din entităţile verificate (peste 60 la sută) nu s-au deschis registre de evidenţă şi, prin urmare, nu se ţine evidenţa cantitativă (pe total şi pe sortimente) a deşeurilor. Aceste entităţi nu au realizat obligaţia de a raporta la Agenţiile de Mediu cantităţile de deşeuri selectate pe cele patru fracţii iar în unele situaţii raportările nu reflectă realitatea întrucât nu au avut la bază registrul de evidenţă a deşeurilor. Auditorii au constatat că la un număr de 90 UAT din 19 judeţe nu s-a organizat sistemul de colectare separată a deşeurilor iar la 15 UAT selectarea se face parţial. Din observarea la faţa locului, auditorii au constatat situaţii în care gunoiul, selectat de către cei care îl generează şi depus în pubele colorate pe patru fracţii (sticlă, metal, hârtie, plastic) era preluat de către operator la grămadă în mijlocul de transport, amestecându-le din nou. În opinia auditorilor, aceste deşeuri erau valorificate exclusiv prin depozitare.

Şase milioane tone deşeuri importate pentru depozitare

Potrivit Directivei nr. 2008/98/CE privind deşeurile, principalul obiectiv al fiecărei ţări membre UE îl constituie prevenirea şi reducerea efectelor adverse asupra mediului cauzate de generarea şi gestionarea deşeurilor, precum şi reducerea efectelor folosirii resurselor naturale şi creşterea eficienţei utilizării acestora.

În România se produc anual circa cinci milioane tone de deşeuri, cantitate ce corespunde unei medii de 249 kg deşeuri pe an pentru fiecare locuitor. Prin comparaţie, la nivelul UE media anuală pe locuitor este de 474 kg deşeuri. Deosebit de această cantitate de deşeuri realizată la nivel naţional, în România mai intră anual deşeuri, prin transfer, din alte ţări din Europa, Africa, Asia şi America.

Deosebit de acestea, conform datelor EUROSTAT, în România s-au generat şi deşeuri periculoase estimate la 1 kg/locuitor în anul 2014. Raportat la populaţia ţării noastre de 19.300 mii de locuitori, rezultă ca s-au produs/generat anual 19,3 mii tone deşeuri periculoase. În cazul ţărilor UE media de generare a deşeurilor periculoase a crescut de la 7 kg/locuitor/an în 2012 la 8 kg/locuitor în 2014.

În perioada 2011-2015 au fost transferate în România cca. 6,15 milioane tone de deşeuri în scopul valorificării/prelucrării. Potrivit datelor EUROSTAT, actualizate până la 21 aprilie 2015, în ţara noastră se înregistra la 31 decembrie 2014 un grad de reciclare de cca. 7 la sută, restul de deşeuri ajungând aproape în totalitate la gropile de gunoi, în condiţiile în care şi deşeurile transformate în compost se situează sub 1 la sută.

Reciclarea deşeurilor, o minciună

Trebuie menţionat că între datele EUROSTAT şi datele raportate de Ministerul Mediului pe diverse canale cu privire la gradul de reciclare a deşeurilor este o diferenţă semnificativă. Astfel, în timp ce datele EUROSTAT arată că în România gradul de reciclare a deşeurilor este de doar 7 la sută, Ministerul Mediului susţine că la data de 31 decembrie 2015 gradul de reciclare a ajuns la 17 la sută. Totodată, într-un raport realizat de Agenţia Europeană de Mediu şi publicat de Comisia Europeană intitulat Mediul European –  Starea şi perspectiva 2015, se precizează că la nivelul anului 2014 România a avut o rată de reciclare de 4,5 la sută din deşeurile municipale, deşi potrivit Raportului privind starea mediului pe 2014 întocmit de Ministerul Mediului gradul de reciclare realizat pentru deşeurile municipale în 2014 a fost de 14,81 la sută. Nici una dintre aceste evidenţe statistice nu face referire la reciclarea/valorificarea deşeurilor provenite din transfer care, aşa cum arătat mai sus, se cifrează la 6,15 milioane tone în perioada 2011-2015.

Se constată că în România cca. 70 la sută din deşeuri sunt eliminate prin depozitare în timp ce media în ţările UE este de 31 la sută (cu tendinţa de scădere continuă). Gradul de reciclare a deşeurilor în România este de numai 15 la sută faţă de 28 la sută în celelalte ţări membre UE. După cum rezultă din constatările prezentate în continuare, în ţara noastră se înregistrează de la an la an o scădere a procentului de valorificare, concomitent cu creşterea procentului de deşeuri eliminate prin depozitare.

Deşeuri periculoase importate din Italia

După 1 ianuarie 2016 nu mai există o evidenţă a intrărilor de deşeuri nepericuloase, notificările fiind date exclusiv pentru deşeurile periculoase, deoarece conform unor regulamente UE, intrările de deşeuri nepericuloase nu mai sunt supuse procedurii de notificare.

În perioada 2014-2015 au fost aprobate notificări pentru transferul-importul cantităţii de 1.009.176 tone de deşeuri din care cca. 98,2 mii de tone, respectiv 9,7 la sută sunt deşeuri periculoase – conductori, transformatoare cu pcb, pct şi cpn, tuburi cu mercur etc. O mare parte din aceste deşeuri toxice provind în special din Italia. Ministerul Mediului şi instituţiile responsabile din subordine/coordonare nu au o evidenţă a deşeurilor intrate în ţară şi a cantităţilor prelucrate-procesate din acestea, respectiv a celor eliminate prin depozitare.

În condiţiile în care în România nu există capabilitatea şi interesul de ordin financiar care să asigure reciclarea deşeurilor municipale conform ţintelor stabilite, deşeurile provenite din import/transfer sunt supuse unui risc major de a fi eliminate, în cea mai mare parte, prin depozitare.

Contrabandă cu deşeuri periculoase

Analiza transferurilor/importurilor de deşeuri efectuate în perioada 2014-2015 a scos în evidenţă următoarele: – transferuri de deşeuri periculoase sau nepericuloase prin contrabandă, cu documente false, pentru persoane fizice sau juridice, unele fictive, sau fără documente obligatorii cerute de Regulamentul 1013/2006; – transferul/importul unor deşeuri pentru a fi valorificate/prelucrate către beneficiari-importatori din România care, deşi prin documentul de notificare (anexă la Regulamentul 1013/2006), au declarat că deţin instalaţii de valorificare, nu aveau în dotare astfel de echipamente, deoarece beneficiarii de deşeuri din transfer primesc de la exportatori sume de bani pentru fiecare tonă de deşeu recepţionată-importată (exportatorii primind la rândul lor în ţările de origine a deşeurilor între 150-300 euro pentru fiecare tonă de deşeuri exportată/transferată) nu au un interes deosebit în valorificarea deşeurilor; – ANPM nu are o evidenţă a instalaţiilor de prelucrare a deşeurilor, astfel că eliberarea notificării se face pe baza declaraţiei pe proprie răspundere a importatorului de deşeuri că deţine o astfel de instalaţie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *