Skip to content
Politică

Dezvăluirile PSNews. Secretele memorandumului Huawei, filiera Ponta – China

Libertatea

În data de 25 noiembrie 2013, Guvernul României a semnat, prin Ministerul Societății Informaționale (MSI), reprezentat de ministrul Dan Nica, un Memorandum de Înțelegere cu gigantul chinez Huawei.

Memorandumul a fost semnat într-o ceremonie la Palatul Victoria, ocazionată de primirea de către prim-ministrul Victor Ponta a premierului chinez la București, împreună cu o delegație de oficiali și oameni de afaceri.

Scopurile memorandumului menționează ”stabilirea condițiilor de încredere reciprocă și anticipare în vederea participării la dezvoltarea stabilă pe termen lung a României”, dar și ”acordarea suportului necesar pentru extinderea activităților comerciale ale Huawei în vederea armonziării cu economia României și pentru creșterea investițiilor în România”.

În plus, memorandumul prevede ”consolidarea rolului pozitiv al Huawei în politica economică a guvernului pentru îmbunătățirea eficienței economiei românești și a competitivității internaționale a acesteia”.

În consecință, ”MSI înțelege importanța dezvoltării pe termen lung a Huawei în România și este dispus să acorde sprijinul și atenția necesare pentru dezvoltarea activităților comerciale și de investiții ale Huawei în România”.

Ca atare, ”MSI va depune eforturile necesare în vederea asigurării pentru Huawei a unui mediu de afaceri deschis, activ, eficient și echitabil (…) și va oferi sprijinul necesar în politicile financiare în vederea îndrumării Huawei în aplicarea procesului Schemei de Ajutor de Stat.”

În document se prevede că MSI ”vine în întâmpinarea Huawei”, în vederea participării la construcția unor sisteme IT critice, precum Sistemul de Informații și Comunicații național, Sistemul de Monitorizare și Supraveghere a Traficului, proiectele de tip Guvernare Electronică (E-Government), proiectele de tip Oraș Inteligent (Smart City) și Rețeaua Națională de Bandă Largă dezvoltate de către Guvernul României, dar și a proiectului de Rețea Integrată a Transelectrica.

În aceste condiții, nu este de mirare că, primind sprijinul nemijlocit al Guvernului, cota de piață Huawei în România s-a dublat în 2016 față de 2015, iar în 2017 a ajuns la 20%.

Apreciem faptul că Guvernul României încurajează dezvoltarea segmentului R&D și industria IT&C. În ultimii ani, ne-am bucurat de susținere din partea autorităților pentru implementarea programului de internship pentru studenți, dezvoltat în parteneriat cu Ministerul Educației și Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale – „Telecom Seeds for the Future”, iar anul 2017 nu a fost o excepție în acest sens”, declara, în 2017, Vlad Doicaru, Enterprise Account Director, Huawei România.

Cu proiecte Smart City în 100 orașe din 40 de țări lume, Huawei va investi în dezvoltare durabilă și în următorii ani, lucrând cu autoritățile române pentru implementarea de astfel de soluții și local.

Pentru anul 2018, dorim să continuăm investițiile în ceea ce privește recrutările din România. Avem 1.500 de angajați, dintre care 78% de pe piața de muncă locală.

Nu în ultimul rând, continuăm să investim în R&D. Noile tehnologii, precum Internet of Things, Big data, SDN și AI schimbă radical lumea în care trăim și ne desfășurăm activitatea”, adăuga el.

În timp ce compania chineză câștigă cote tot mai mari de piață în România, încurajată de oficialități, care au invitat-o inclusiv să aplice la programe finanțate din bani publici, Departamentul pentru Comerț al SUA a blocat în 2011 participarea Huawei la o licitație publică pentru realizarea unei rețele wireless naționale.

Un reprezentant al Departamentului a explicat pentru PC World că ”a fost o decizie de securitate națională”.

În Marea Britanie, guvernul condus de David Cameron a cerut în ianuarie 2014 renunțarea la echipamente Huawei utilizate pentru videoconferințe, citând ”potențiale vulnerabilități”.

Iar Guvernul australian a exclus Huawei în 2012 de la o licitație pentru realizarea rețelei naționale de bandă largă, în urma unui raport al Australian Security Intelligence Organisation.

Între timp, presiunile internaționale asupra companiei chineze s-au amplificat: oficiali europeni de rang înalt au declarat că Uniunea Europeană analizează propuneri care ar bloca accesul Huawei Technologies și al celorlalte companii chinezești de tehnologie la rețelele 5G din spațiul comunitar.

Franța, Germania și Polonia sunt alte țări care au anunțat că au avut, într-o formă sau alta, probleme de securitate legate de compania chineză și că vor limita sau exclude total colaborarea cu aceasta.

În afara Europei, Japonia și Noua Zeelandă au adoptat atitudini similare.

În luna noiembrie 2018, Guvernul american a transmis guvernelor și directorilor companiilor de telecomunicații din țările aliate, în special celor unde sunt amplasate baze americane, un avertisment legat de utilizarea echipamentelor de telecomunicații ale producătorului chinez Huawei, în încercarea de a convinge furnizorii de servicii wireless și de internet din aceste țări să evite respectivele echipamente.

Americanii cred că firma chineză reprezintă un risc, iar echipamentele furnizate pot fi folosite pentru spionaj.

Totul a culminat cu declarația Secretarului de stat american, Mike Pompeo, care a avertizat în febuarie 2019 că SUA nu vor mai colabora militar și în domeniul securității cu țările care folosesc tehnologia Huawei.

În România, Huawei a reacționat anul trecut și a transmis că nu a avut niciodată un incident serios de securitate cibernetică în care să fie implicate echipamentele sale.

Filiera chineză

Poate nu întâmplător, cel care conducea guvernul României în 2013, când a fost încheiat Memorandumul de Înțelegere cu Huawei, a fost Victor Ponta.

Fostul premier Victor Ponta a fost proprietar, împreună cu soția, pe trei apartamente în Central Park: un duplex imens și două apartamente de lux situate în complexul construit de omul de afaceri Dumitru Nicolae (NIRO), arată Puterea.ro.

Cu toate acestea, fostul premier nu a avut niciun contract de cumpărare pentru vreuna dintre cele trei locuințe.

A intrat în posesia unui apartament printr-o convenție cu un SRL controlat de un offshore din Panama.

Pentru celelalte două locuințe au plătit Daciana Sârbu printr-un credit ipotecar, respectiv socrul Ilie Sârbu printr-un împrumut realizat tocmai la firma lui Dumitru Nicolae, Central Residential Park, mai scrie sursa citată.

Or, Dumitru Nicolae – NIRO, creditat ca un apropiat al lui Victor Ponta, este Secretar General al Casei Româno-Chineze, asociație ne-guvernamentală non-profit.

Victor Ponta, la rândul său, din poziția de Prim-Ministru, la vremea respectivă, figurează ca membru onorific al asociației de prietenie româno-chineze.

Conform Casei Româno-Chineze, în 2019 se serbează 70 de ani de la stabilirea de relații diplomatice între România și Republica Populară Chineză, țara noastră fiind a treia din lume cu care Noua Chină (comunistă) a stabilit astfel de legături.

Asociația de prietenie româno-chineză, în spiritul tradițional de prietenie și respect reciproc, și-a stabilit ca obiectiv strategic să aibă o contribuție importantă la îmbunătățirea dialogului și a cooperării între țările și popoarele noastre, în promovarea cu prioritate a parteneriatelor culturale, academic – științifice și economice”, se arată pe site-ul asociației.

PSNews a luat legătura cu fostul premier Victor Ponta, pentru a-l întreba care au fost motivele ce au stat la baza încheierii Memorandumului de Înțelegere dintre guvernul condus de el și compania chineză Huawei, precum și în ce măsură mai poate fi valabil acest memorandum, în contextul presiunilor și avertismentelor internaționale.

Am semnat peste 7.000 de documente, ca Prim-Ministru, niciodată fără o propunere din partea Ministerului de resort”, a declarat Victor Ponta, în exclusivitate pentru PSNews.

Din acest motiv vă îndemn să întrebați oficial la Ministerul Comunicațiilor”, a adăugat Ponta, care nu a dorit să facă alte comentarii.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *