După ani în care inițiativele economice românești păreau să bată pasul pe loc, iată un semn clar că lucrurile încep să se miște în direcția potrivită: peste 200 de companii românești și-au exprimat interesul concret de a participa la reconstrucția Ucrainei.
Conferința „Reconstrucția Ucrainei în era Trump 2.0: Provocări și oportunități pentru mediul de afaceri european” a adus împreună, la aceeași masă, oficiali guvernamentali, lideri de business și ambasadori din țări-cheie, în frunte cu cel al Ucrainei.
Organizată de Camera de Comerț Bilaterală România-Ucraina, în spiritul inițiativei „Dialog pentru România”, a think tank-ului Diplomacy360, conferința a vizat integrarea societății civile în procesele decizionale, într-un climat adaptat noii realități geopolitice.
Lansat pe 24 ianuarie 2025, „Dialog pentru România” urmărește să creeze un canal solid de comunicare între autorități și mediul privat. Contextul nu este deloc întâmplător: tensiunile regionale cer strategii economice flexibile, ancorate în realități și oportunități.
Evenimentul a beneficiat de susținerea deplină a autorităților române, prin participarea unor figuri de prim rang: Ștefan Radu Oprea, șeful Cancelariei prim-ministrului, consilierul prezidențial Luminița Odobescu, secretarul de stat Carmen Moraru (MIPE) și generalul Teodor Frunzeti, consilier prezidențial pentru securitate națională.
Prezența lui Ștefan Radu Oprea a transmis un mesaj fără echivoc: Palatul Victoria susține activ eforturile de mobilizare economică. Guvernul a înființat deja un grup de lucruinterministerial dedicat reconstrucției Ucrainei, sub coordonareasa, iar inițiativa a fost salutată inclusiv de ambasadorul ucrainean, Igor Prokopchuk.
Luminița Odobescu a întărit nevoia continuării efortului de instituționalizare a dialogului: „avem palierul oamenilor de afaceri și deja au fost organizate o serie de evenimente, inclusiv în România anul trecut, pentru a prezenta oportunitățile de implicare a companiilor noastre în procesul de reconstrucție. Evident, și societatea civilă are un rol important în acest proces de reconstrucție”.
Faptul că Președinția, Guvernul și diplomația română acționează în sincron cu mediul privat și societatea civilă devine cel mai puternic semnal că România își asumă, cu maturitate, un rol regional. Proiecte ca „Dialog pentru România” marchează o schimbare de paradigmă: de la decizii impuse de sus, la colaborare și consultare reală. De la pasivitate, la strategie.
Și, poate, privind către acest demers, începem să credem că în România nu doar se dorește schimbarea. În România, se și face.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
