Diana Șoșoacă, liderul S.O.S. România, este așteptată la Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI) a Parlamentului European pe 24 februarie și 24 martie, pentru a fi audiată în cazul cererii de ridicare a imunității sale.
Potrivit surselor europarlamentare citate de Agerpres, dacă Șoșoacă nu se va prezenta, Comisia JURI ar putea lua decizia de a recomanda ridicarea imunității, astfel încât votul în plen să aibă loc posibil în luna aprilie.
Cererea de ridicare a imunității
În octombrie 2025, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a confirmat oficial că instituția a primit solicitarea autorităților române.
„Autoritățile competente din România au adresat către mine o cerere pentru ridicarea imunității doamnei Diana Șoșoacă. Această solicitare va fi trimisă către Comisia juridică”, a declarat Metsola.
Cererea a fost inițiată de Parchetul General pe 23 septembrie 2025, procurorii acuzând-o pe Șoșoacă de 11 infracțiuni. Ancheta include participarea fostei senatoare la comemorarea liderului legionar Corneliu Zelea-Codreanu, la Tâncăbești, în noiembrie 2024, unde a transmis mesaje elogioase în direct pe rețelele sociale.
Procedura în Comisia JURI
Comisia pentru Afaceri Juridice analizează cererea, iar deputatul vizat poate furniza explicații și documente. Participarea la dezbateri nu este obligatorie în afara audierii.
Șoșoacă este invitată la audieri pe 24 februarie și 24 martie. Dacă nu se prezintă, Comisia JURI poate decide fără prezența sa, urmând ca votul final în plenul Parlamentului European să aibă loc, posibil, în aprilie.
Acuzațiile aduse liderului S.O.S. România
Fosta senatoare este cercetată pentru mai multe infracțiuni, printre care lipsire de libertate și promovarea doctrinelor fasciste, rasiste sau xenofobe. Conform Parchetului General, acuzațiile includ:
- 4 infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzute de art. 205 alin. 1 Cod penal;
- 4 infracțiuni de promovare a cultului persoanelor condamnate pentru genocid și crime de război, precum și promovarea ideilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prevăzute de art. 5 OUG nr. 31/2002;
- Promovarea ideilor antisemite (art. 3 Legea nr. 157/2018);
- Negarea, contestarea sau minimalizarea holocaustului (art. 6 alin. 1 OUG nr. 31/2002);
- Ultraj, conform art. 257 alin. 1 și 4 Cod penal.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
