Deputatul Diana Tușa a anunțat o inițiativă legislativă menită să modernizeze legislația românească privind abuzurile sexuale asupra minorilor în mediul online, adaptând normele la realitățile tehnologice și la standardele internaționale.
Modificări esențiale în Codul penal
Proiectul prevede înlocuirea termenului de „pornografie infantilă” cu „child sexual abuse material (CSAM)”, subliniind mai clar statutul de victimă al copilului și gravitatea infracțiunilor. Noua legislație distinge între producerea materialelor și simpla accesare a acestora și introduce confiscarea obligatorie a dispozitivelor și beneficiilor rezultate din infracțiuni, pentru prevenirea recidivei și descurajarea rețelelor criminale.
De asemenea, proiectul include materiale generate digital sau prin inteligență artificială, precum și „manuale de instrucțiuni” pentru producerea materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor. Infracțiunea va fi denumită „operațiuni cu materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”, pentru a reflecta gravitatea faptelor și pentru a acoperi amenințările digitale.
Protecția adolescenților și sancțiuni clare
Legislația introduce reguli echilibrate pentru situațiile între minori, evitând criminalizarea inutilă a adolescenților apropiați ca vârstă în contexte consensuale, dar permite sancționarea fermă a celor care manipulează sau distribuie materiale ce implică alți minori fără consimțământ.
Creșterea alarmantă a cazurilor
Diana Tușa atrage atenția asupra creșterii semnificative a abuzurilor sexuale asupra copiilor în mediul online. În 2025, numărul dosarelor de „pornografie infantilă” a crescut cu 12,8% comparativ cu anul precedent, iar DIICOT a înregistrat o creștere constantă în ultimii 10 ani, de la 218 dosare în 2016 la 2.595 în 2025.
Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) raportează că pornografia infantilă a fost în 2024 a doua cea mai răspândită formă de exploatare, după exploatarea sexuală. Numai în 2024, peste 36.000 de alerte CyberTipline au fost transmise autorităților române, iar în primul semestru din 2025 au fost înregistrate 17.000.
Adaptarea la noile tehnologii
Proiectul ia în considerare diversificarea metodelor de generare și distribuire a materialelor abuzive: grupuri închise online, producerea directă sau manipularea victimelor, șantajul, implicarea minorilor sau a persoanelor aflate în poziții de încredere, dar și conținutul creat prin inteligență artificială.
Diana Tușa a subliniat că următorul pas va fi responsabilizarea platformelor online în protejarea copiilor și consolidarea unui cadru legal ferm și proporțional, care să pună interesul superior al copilului pe primul loc.
„Mulțumesc tuturor instituțiilor statului, societății civile și colegilor parlamentari care susțin această inițiativă. Este un pas esențial în lupta împotriva abuzatorilor și pentru protecția copiilor în mediul digital”, a transmis deputatul.
