Presa rămâne relevantă pentru publicul digital din România, în ciuda creșterii importanței platformelor de socializare, indică rezultatele celei de-a XIV-a ediții internaționale a Reuters Institute Digital News Report, lansat marți de echipa Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din Universitatea din București.
Raportul explică de ce alegerile prezidențiale, anulate și apoi reluate în mai 2025, au fost disputate, în final, de doi candidați prezenți în mass-media tradiționale, după ce ‘o campanie sofisticată de dezinformare a împiedicat un vot liber, cheltuieli publice preelectorale necontrolate și interferențe externe au făcut ca un ‘candidat TikTok’ pro-rus de extremă dreapta să câștige cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale, din noiembrie 2024′.
Cercetarea academică vizează consumul de informație și opinie a audiențelor digitale pentru media tradiționale și pentru online din 48 de piețe de media, inclusiv România, și acoperă jumătate din populația globului. Echipa Universității din București este, pentru al nouălea an consecutiv, partenerul Institutului Reuters pentru Studierea Jurnalismului de la Universitatea din Oxford în acest studiu multianual.
Potrivit raportului, ‘cu un mix de jurnalism de investigație, informație politică prezentată echilibrat, fapt divers, emisiuni populare și filmele de acțiune, ProTV rămâne brandul de top online și offline, pentru publicul digital din România’.
‘Printre mărcile de top se numără Antena 1, Realitatea TV, România TV, HotNews și Adevărul, deținute de proprietari români, ProTV și Europa FM, deținute de proprietari cehi, și Libertatea, deținută de proprietari elvețieni, alături de posturile de televiziune și de radio de serviciu public. Se adaugă Digi 24 și Kanal D, care aparțin unor societăți cotate la bursă din România și, respectiv, Turcia. În top intră două noi branduri online, Recorder și G4Media, care au un model de afaceri diferit, bazat pe donații și granturi’, se mai arată în raport.
Digital News Report remarcă faptul că, ‘în România, piața de media a avut venituri care au depășit pragul de 1 miliard de euro, ca urmare a evenimentelor sportive (UEFA și Jocurile olimpice de vară) și a alegerilor de la toate cele patru niveluri (locale, parlamentare, europene și prezidențiale). Piața publicitară a fost estimată de Initiative Media la 778 milioane de euro – un nivel record. Alte 180 de milioane de euro au provenit de la bugetul de stat, pentru televiziunea publică, radioul public și Agenția Națională de Presă’.
Studiul mai relevă că partidele politice și candidații au folosit cel puțin alte 150 de milioane de euro din fonduri publice pentru campanii de comunicare, conform Expert Forum și Snoop.
‘O parte din acești bani publici au fost folosiți pentru a cumpăra materiale de presă pozitive ceea ce, în mod surprinzător, a fost permis de către Consiliul Național al Audiovizualului. ActiveWatch și Snoop au dezvăluit că posturile de televiziune au taxat candidați pentru emisiuni cu plată, etichetate ca programe electorale, dar realizate de jurnaliștii posturilor, cu până la 200.000 euro fiecare. În ciuda tuturor acestor cheltuieli, Călin Georgescu, un candidat fără personal, fără partid, cu buget electoral declarat zero și o expunere foarte limitată în mass-media tradițională a câștigat cele mai multe voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024’, a afirmat coordonatorul echipei Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, prof. univ. dr. Raluca Radu.
Conform Digital News Report, în 2024, Călin Georgescu a avut o campanie pe platforme sociale precum Facebook, YouTube și TikTok cu mesaje anti-NATO, anti-Uniunea Europeană, pro-Rusia și mesajele de extremă dreaptă. Potrivit studiului, aproape 8 din 10 persoane (78%) folosesc cel puțin o rețea de socializare pentru a se informa și a discuta despre știri, iar un sfert dintre respondenți folosesc TikTok ca sursă de știri și șase din zece persoane până în 35 de ani folosesc o rețea de socializare bazată pe imagine sau video pentru a se informa.
‘Cu toate acestea, mass-media tradiționale sunt încă relevante. Alegerile prezidențiale anulate și creșterea tensiunilor în societate au sporit atât anxietatea publicul digital, cât și apetitul lui pentru informație. Redacții principale și echipele de jurnalism de investigație stabilesc în continuare agenda publică. Un sfert din publicul digital (26%) declară că are încredere în presă în general, iar trei din zece (31%) spun că au încredere în redacțiile pe care aleg să le urmărească. Cu toate acestea, în perioada ianuarie – februarie 2025, peste jumătate (56%) dintre cei care au spus că nu au încredere în presă și trei sferturi (74%) dintre cei care au declarat că au încredere au urmărit cel puțin cinci redacții în săptămâna dinaintea sondajului. Alături de sursele online, inclusiv platformele de socializare, televiziunea rămâne un mediu de informare preferat de publicul digital’, detaliază Digital News Report.
În România, studiul a fost făcut prin intermediul unui chestionar online, distribuit în perioada 14 ianuarie – 19 februarie 2025, pe un eșantion de 2.003 persoane. Rezultatele se referă numai la publicul digital, reprezentat pe criterii de vârstă, sex, regiune și educație, iar diferențe de +/- 2% nu sunt considerate relevante din punct de vedere statistic.
Raportul mai relevă că, la nivel internațional, ‘audiențele urmăresc știrile video și influencerii online, provocând îngrijorări legate de informarea greșită’ și roboții de chat AI devin o sursă alternativă de știri, 12% dintre publicul mai tânăr din eșantionul global folosindu-i pentru a obține informații despre evenimentele actuale.
‘Pe toate cele 48 de piețe, publicul a devenit mai dependent de platformele sociale și și platformele video, 44% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani spunând că aceste rețele sunt principala lor sursă de știri. În același timp, proporția tuturor persoanelor care consumă videoclipuri sociale a crescut de la 52% în 2020 la 65% în 2025’, mai indică studiul.
Alte idei evidențiate în raportul 2025 sunt: încrederea în presă a rămas stabilă pentru al treilea an consecutiv, mai mulți oameni ca niciodată evită știrile. Podcasturile de știri prosperă în rândul publicului mai tânăr.
Sondajul a fost realizat în 48 de piețe de media, dimensiunea totală a eșantionului fiind de 97.055 de adulți, cu aproximativ 2.000 de persoane pentru fiecare piață. Munca de teren a fost întreprinsă la sfârșitul lunii ianuarie/începutul lunii februarie 2025. Sondajul a fost realizat online. Datele au fost ponderate în funcție de țintele stabilite pentru vârstă, sex și regiune (alături de educație și înclinații politice, acolo unde a fost posibil), pentru a reflecta totalul populație. Eșantionul reflectă în mare măsură populația care are acces la internet în fiecare țară.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
