Dilema puiului galben: „De ce? Fiindcă așa vor consumatorii. Este un demers de marketing”

Românii sunt ocupați în aceste zile cu dilema puiului vopsit. A fost colorat puiul, înainte sau după sacrificare? Este sau nu toxică acea vopsea? Controversele merg mai departe: s-a descoperit sau nu, bacteria Salmonella în puii (în)gălbeniți?

În timp ce Horia Constantinescu (ANPC) susține, la diverse televiziuni, că puii crescuți în fermele din România sunt hrăniți intenționat cu anumite substanțe pentru a le da aspect de pui galben, de țară, Mihai Ponea (ANSVSA) spune că acele substanțe sunt perfect legale, asemenea multor altor coloranți existenți în 95% dintre produsele de pe rafturile magazinelor din țară.

În ceea ce privește prezența Salmonella în carnea de pui, Mihai Ponea precizează că sunt 2500 de tipuri, doar două pot provoca toxiinfecții alimentare. Noi nu mâncăm carne sterilă, conține bacterii în normalitate. Sunt doar 2 periculoase și „acelea sunt permise de legislație în a se duce în tratament termic la procesare”.

PS News a căutat răspunsuri  la crescătorii de păsări. Vă invit să citiți acest dialog care dezvăluie un tablou al intereselor ce stau în spatele industriei alimentare. 

Președintele unuia dintre cele mai mari business-uri din sectorul crescătorilor de păsări din România, cu  o cifră de afaceri de aproape 1 miliard de lei, care a vrut să își păstreze anonimatul, a purtat un dialog cu PS News despre cauzele dar și motivele scandalului „puiul vopsit”.

„Încă din anii 70 se consumă puii ăștia colorați, în Europa de Vest. Nu este nicio invenție a noastră.

Un coleg de-al nostru, din industrie, povestea  că în anii 70-80 se colorau puii iar găinile ouătoare primeau rație de bulion care să dea culoare  pielii pentru carne de pui și gălbenuș.

De ce ? Fiindcă așa vor consumatorii. Este un demers de marketing.

Dar în cazul puilor, e vorba de rasă, de rasă cu creștere lentă. Cu cât animalul trăiește mai mult, cu atât tegumentul, pielea, grăsimea etc. se colorează mai consistent.

PS News: Sunt colorați puii în timpul vieții sau după sacrificare ?

Asta e cea mai mare prostie să ajungi mare demnitar de stat( n.r. ministrul Barbu) și să faci afirmația că zugrăvești  puii la sfârșit.  Eu credeam că nu mai crede nimeni. Fenomenul este natural. Este vorba de rasă. Dacă mănâncă mai mult porumb și trăiește mai mult, se colorează.

PS News: Chiar eliminați posibilitatea ca puii să fie colorați repede, după ce au fost sacrificați ?

Nu există. Veniți să vedeți industria la fața locului. Noi avem efectiv, aproape 5 milioane de pui. Cine credeți că are timp să injecteze cu hormoni ? Cum să îi vopsești în abator? Asta este culmea culmilor…

PS News: Deci, doar în hrana păsărilor puneți  acel concentrat, colorant? Nu cred că totuși 70% puiul mănâncă doar porumb. Ar fi și foarte costisitor, nu? Știu că se dau niște concentrate, că altfel n-ați avea o producție așa de mare,  la masă largă, globală…

Ce concentrat? Ce colorant? Am zis de rasă și de porumb și…ce se mai adaugă în rețea aia. În 1973, Thomas Malhtus era extrem de îngrijorat, pe bună dreptate, că planeta va fi locuită de canibali. Vom avea atât de puține resurse de hrană, că ne vom mânca unii pe alții. Industria a rezolvat această temere și acum ne preocupă alte griji…

PS News: De ce a izbucnit, acum, acest scandal? De ce acum?

Este an electoral”, a răspuns șeful companiei avicole  .

Vineri, 29.03.a.c. am primit un ”Comunicat de Presă” din partea Adunării Generală a Uniunii Crescătorilor de Păsări din România UCPR prin care se asigură faptul că produsele avicole, realizate în fermele din România, sunt sigure din punct de vedere al sănătății publice și pot fi consumate de toate categoriile sociale de consumatori.

,, AVICULTURA ÎN PERICOL!,,

În ultima perioadă ANPC a făcut o pasiune pentru sectorul avicol din România făcând controale repetate pe următoarele teme: controlul conținutului de apă în carnea de pui, admiterea sau respingerea unui lot de carne de pui, prezența Salmonella în carnea de pasăre, iar în ultimele zile vopsirea puilor.

Deși UCPR a comunicat cu ANPC și rețelele comerciale, transmițând către ANPC legislația europeană după care producătorii lucrează și pe care o respectă în totalitate, controalele au continuat periclitând situația întregului sector avicol.
Menționăm că la nivelul anului 2023, conform datelor comunicate de INS, cca 28 – 30% din ceea ce se pune pe piață carne de pasăre în România, provine din alte state membre sau din import țări terțe (Ucraina). ANPC trebuie să manifeste același interes în tematica de control pentru întreaga piață.

Conform sistemului rapid de alertă, 50% din alertele de Salmonella la nivel european provin din carnea de pasăre livrată de Polonia, iar ponderea importului din Polonia în România este de cca 23% din total importuri. Situația în cazul ouălor de consum este asemănătoare.
De asemenea, constatăm că importurile din Olanda s-au dublat în ultimii 2 ani, Olanda fiind principala importatoare de carne din Ucraina, conform EUROSTAT. Apare astfel suspiciunea că o parte din carnea de pui din Ucraina ajunge în România sub etichetă olandeză fără ca autoritățile să se sesizeze și să verifice dacă se respectă Reg 1337/2013 care prevede etichetarea cărnii cu țara de origine. Având în vedere situația creată se constată o panică în rândul consumatorilor și o reducere a vânzărilor de carne de pasăre, ceea ce pune în pericol întregul sector avicol.

Pentru corecta informare a consumatorilor UCPR face următoarele precizări:
Salmonella este o bacterie care se găseşte în natură (apă, aer, sol) sub forma a peste 2500 de serotipuri, din care doar două serotipuri (S. Enteritidis şi S. Typhimurium) sunt relevante din punct de vedere al sănătăţii publice. Toate serotipurile de Salmonella sunt termosensibile, se distrug la o temperatură aplicată de 65 – 70 ºC.

Pentru prevenirea îmbolnăvirii consumatorilor, România ca ţară membră a UE a adoptat Programul integrat de siguranţă alimentară de la fermă la furculiţă pentru Salmonella, promovat prin legislaţie de către UE.
Deşi nu toate serotipurile de Salmonella sunt periculoase pentru om, ci doar cele două menţionate mai sus, în industria avicolă sunt monitorizate permanent toate infecţiile cu Salmonella (în ferme, în abatoare, fabrici de procesare, distribuţie) atât prin controale oficiale cât şi prin autocontroale conform Programului Strategic al ANSVSA. În cazul în care există o suspiciune de contaminare cu Salmonella fie a păsărilor vii fie a produselor avicole, se trece la tipizarea Salmonella prin examene complexe şi după tipizare se trece la aplicarea procedurilor specifice, dacă este cazul. Aplicând procedurile legale, se elimină orice risc de contaminare cu Salmonella patogenă a produselor avicole care se comercializează din fermele avicole.
Responsabilitatea supravegherii și monitorizării pe întregul lanțul de producție, de la fermă la furculiță, revine ANSVSA care monitorizează permanent statusul de sănătate al fermelor de păsări în timpul creșterii, înainte de abatorizare și la abatorizare, în vederea detectării salmonelelor zoonotice în conformitate cu prevederile Reg. 2160/2003.
Procedurile de pregătire și prelevare a probelor în vederea analizelor se fac de către personal specializat în conformitate cu legislația specifică. În caz contrat probele sunt nerelevante și fără valoare juridică.

În ceea ce privește coloranții utilizați în hrana păsărilor, facem următoarele precizări:
Culoarea pielii puilor, apare prin prezența sau absența a doi pigmenți : melanina și xantofila. În prezența genelor ce permit depunerea ambilor pigmenți, pielea este galben cremcafenie și fluierele picioarelor sunt verzui, iar în lipsa ambilor pigmenți și pielea și fluierele picioarelor sunt albe. Pigmentul xantofilic singur, face ca pielea și fluierele picioarelor să fie galbene.
Așadar, culoarea pielii puilor de carne este controlată de o genă care permite depunerea de pigment xantofilic (betacaroten) în dermă și puii vor avea culoarea pielii galbenă. Majoritatea covârșitoare a puilor de carne, care se cresc în lume și în România, sunt pui cu penaj alb și piele galbenă. Culoarea pielii variază de la un galben foarte puțin intens la un galben aproape portocaliu în funcție de materiile prime furajere care se folosesc în hrana puilor.

Printre materiile prime furajere bogate în betacaroten enumerăm porumbul, făina de lucernă, făina de gălbenele, iarba verde în cazul puilor crescuți în aer liber. Utilizarea acestor materii prime în hrana puilor virează culoarea pielii spre un galben mai intens.

În ultimul timp au apărut și produse concentrate în betacaroten obținute din plante și autorizate de UE care pot fi utilizate în hrana
puilor și care fac culoarea pielii puilor de un galben mai intens.

De menționat că prin utilizarea acestor materii prime furajere bogate în carotenoizi, se îngălbenește derma și grăsimea puilor. De
altfel, carnea puilor este considerata carne albă, dietetică. Menționăm că 50% din grăsimea existentă în carcasă este distribuită în piele și sub piele și 50% în cavitatea abdominală pe viscere și în zona cloacală.
Poziția UCPR, agreată de toți membrii asociației, este de a se folosi doar materii prime furajere bogate în carotenoizi sau aditivi naturali obținuți din plante. UCPR nu agrează utilizarea de substanțe chimice în procesele tehnologice, iar fermierii respectă întru-totul legislația europeană.
Pentru corecta informare a opiniei publice UCPR precizează ca la nivel european, doar 10% din consumul de carne de pui provine din păsări crescute în tehnologii alternative: aer liber – tradițional, crescute în libertate totală – tradițional, crescuți în semilibertate sau în spații închise – sistem extensiv. Restul de 90% din totalul consumului de carne de pui provin din păsări crescute convențional, în adăpost fără ieșire în aer liber, cu microclimat și furajare controlate.

În România, puii crescuți în tehnologii alternative în ferme reprezintă cca 3-4% din totalul producției realizate.
Acest lucru se datorează condițiilor climatice din țara noastră și alegerii consumatorilor, mult mai sensibili la preț, acest tip de carne având costuri semnificativ mai ridicate și implicit prețuri de piață mai mari.

ANSVSA nu a comunicat niciodată că s-a identificat folosirea de substanțe chimice pentru colorarea pielii puilor sau a gălbenușului ouălor

ANSVSA aplică un program de verificare a fermelor de creștere a păsărilor, a fabricilor de furaje combinate, prelevează probe de materii prime furajere și furaje finite și nu a comunicat niciodată că s-a identificat folosirea de substanțe chimice pentru colorarea pielii puilor sau a gălbenușului ouălor.
Facem apel la autoritățile abilitate ale statului să-și profesionalizeze controlul pe produse agro-alimentare, să respecte propria legislație și legislația europeană, iar comunicarea publică să fie făcută eficient atât în interesul consumatorilor cât și al fermierilor .
Sectorul avicol din România se află într-un echilibru foarte fragil și foarte ușor de dezechilibrat.
Asigurăm opinia publică, că produsele avicole, realizate în fermele din România, sunt sigure din punct de vedere al sănătății publice, sunt competitive calitativ la nivel european și pot fi consumate de toate categoriile sociale de consumatori.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News