Skip to content
Puterea Știrilor Video

Din septembrie, dosarul cu șină se mută în ”cloud”. Ministrul Cercetării: Datele medicale ale unui pacient vor putea fi accesate din orice spital din UE

Inquam Photos / Octav Ganea

Invitat în studioul Puterea Știrilor, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Marcel Boloș, a explicat de ce România continuă să fie pe ultimul loc în Uniunea Europeană la competențe digitale de bază. Ministrul a ținut, însă, să precizeze că, începând din luna septembrie, se va realiza interoperabilitatea bazelor de date, astfel încât un dosar medical dintr-un spital din Cluj, de exemplu, să poată fi accesat de un spital de urgență din București sau dintr-o țară UE, fără ca pacientul să mai fie nevoit să vină cu hârtiile după el.

„Sunt multe cauze care duc la acest rușinos loc pe care îl avem la nivel european. Una dintre aceste cauze este și nivelul destul de scăzut de competențe digitale pe care îl regăsim în rândul populației, mai ales în rândul populației vârstnice. Apoi, am început cu partea de digitalizare, dar mai mult am transferat birocrația de pe hârtie în mediul virtual, prin așa zisa digitalizare. Așa cum am văzut din experiența multor state și am discutat cu mai mulți miniștri ai digitalizării din UE, practic pasul cel dintâi care a fost făcut pentru ceea ce a însemnat digitalizarea a fost cel al realizării cloud-urilor. De ce acest lucru? Pentru ca, prin intermediul acestor proiecte, să se asigure interoperabilitatea bazelor de date. Spus în termeni foarte simpli, spre exemplu, prin această interoperabilitate a bazelor de date, un dosar medical din Spitalul Județean din Cluj poate să aibă datele accesate de către Spitalul de Urgență din București fără ca pacientul să poarte după el fizic dosarul medical și să caute medicul, tot acest disconfort pe care, pe bună dreptate, îl au oamenii.

Din acest punct de vedere, România, începând cu luna septembrie, când va fi terminat proiectul de digitalizare – cel despre care multă lume nu știe, dar la care se lucrează – vom avea posibilitatea de realizare a acestui nod de conectivitate digitală europeană în care același dosar medical să poată fi vizualizat nu doar de un spital, ci unde are omul nevoie, chiar la un tratament în Austria, fără să poarte după el fizic dosarul”, a declarat ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Marcel Boloș.

Eurostat: România, pe ultimul loc în UE la competențe digitale de bază

Anul trecut, puțin peste jumătate dintre europeni cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani aveau cel puțin competențe digitale de bază, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, care relevă că România ocupă ultimul loc în acest clasament. În 2021, cel mai ridicat procent al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani care aveau minimum competențe digitale de bază s-a înregistrat în Țările de Jos și Finlanda (ambele cu 79%), urmate de Irlanda (70%).

La polul opus, cel mai scăzut procent a fost observat în România (28%), Bulgaria (31%) și Polonia (43%).

Indicatorii privind competențele digitale sunt unii dintre indicatorii-cheie de performanță în contextul Deceniului digital, care stabilește viziunea UE privind transformarea digitală.

La începutul lunii martie, Comisia Europeană a propus o Busolă pentru dimensiunea digitală prin care să se transpună ambițiile digitale ale UE pentru 2030 în dispoziții concrete. Acestea se axează pe patru elemente esențiale:

1) cetățeni cu competențe digitale și profesioniști cu înaltă calificare în domeniul digital; până în 2030, cel puțin 80 % dintre adulți ar trebui să aibă competențe digitale de bază, iar în UE ar trebui să existe 20 de milioane de specialiști angajați în sectorul TIC; de asemenea, mai multe femei ar trebui să ocupe astfel de posturi;

2) infrastructuri digitale securizate, performante și sustenabile; până în 2030, toate gospodăriile din UE ar trebui să aibă conectivitate de ordinul gigabiților, iar toate zonele populate ar trebui să fie acoperite de tehnologia 5G; producția de semiconductori de ultimă generație și sustenabili în Europa ar trebui să reprezinte 20 % din producția mondială; în UE ar trebui să fie instalate 10 000 de noduri de procesare la periferie (edge computing) foarte securizate, neutre din punct de vedere climatic, iar Europa ar trebui să dispună de primul său calculator cuantic;

3) transformarea digitală a întreprinderilor; până în 2030, trei din patru companii ar trebui să utilizeze servicii de cloud computing, sisteme de tip big data și inteligența artificială, peste 90 % dintre IMM-uri ar trebui să ajungă cel puțin la un nivel de bază de adoptare a tehnologiilor digitale, iar numărul de start-up-uri de tip unicorn din UE ar trebui să se dubleze;

4) digitalizarea serviciilor publice; până în 2030, toate serviciile publice esențiale ar trebui să fie disponibile online, toți cetățenii vor avea acces la dosarele lor medicale electronice, iar 80 % dintre cetățeni ar trebui să utilizeze o soluție de identificare electronică.

Busola stabilește o structură de guvernanță solidă, comună cu statele membre, bazată pe un sistem de monitorizare cu raportare anuală sub forma unor coduri de culoare. Obiectivele vor fi înscrise într-un program strategic care urmează să fie convenit cu Parlamentul European și cu Consiliul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *