Parlamentul României vrea să modifice legea și să permită uciderea unui număr mare de urși, însă la nivelul UE există o directivă care împiedică tocmai astfel de decizii. Statele UE nu au libertatea să împuște urșii după cum consideră, ci trebuie să respecte deciziile Comisiei Europene.
Ursul este un animal sălbatic foarte protejat de instituțiile Uniunii Europene. Acesta este pe cale de dispariție în mai multe state UE, iar în cele în care există numeroase exemplare, cum e cazul României sau Sloveniei, Comisia Europeană acordă o mare atenție situației.
Directiva Habitat
Din 1992, la nivelul UE, există Directiva Habitat care protejează atât mediile naturale, cât și animalele sălbatice. Ursul brun, prezent în România, este inclus în categoria de animale protejate (cu denumirea Ursus arctos), iar art. 12 din Directiva Habitat împiedică „orice formă de capturare sau ucidere deliberată a specimenelor din aceste specii din natură”.
De asemenea, este interzisă „perturbarea deliberată a speciilor respective, în special în timpul perioadei de reproducere, cuibărie, hibernare și migrare”. Acest aspect este foarte important, deoarece stabilește cine pe cine a deranjat.
Directiva obligă statele să asigure un sistem de control al capturării și uciderii accidentale a urșilor, care încă nu există în țara noastră. Ursul agresiv, din urmă cu câteva zile, a fost imediat împușcat, nu a fost capturat așa cum prevede Directiva UE.
„Statele membre instituie un sistem de control al capturii și uciderii accidentale a animalelor din speciile enumerate în anexa IV litera (a). Pe baza informațiilor astfel obținute, statele membre iau măsuri suplimentare de cercetare sau de conservare, pentru a se asigura că uciderile sau capturile accidentale nu au un impact negativ foarte puternic asupra speciilor respective”, spune art. 12, alin 4.
Decizia pe care o va lua Parlamentul României va trebui să țină cont de Directiva UE și va trebui comunicată Comisiei Europene, care poate accepta cotele de ucidere a urșilor sau le poate respinge dacă va considera că mai întâi trebuie luate alte măsuri.
De ce Italia nu a împușcat un urs agresiv
Un caz asemănător a avut loc și în Italia, unde ursul brun JJ4 (înregistrat și monitorizat de autoritățile italiene, spre deosebire de România care nu are date oficiale) a ucis o persoană în 2023. Un tânăr de 26 de ani alerga în pădure și a fost atacat de ursul JJ4.
Autoritățile locale din Provincia de Trento, locul în care s-a întâmplat agresiunea, au decis imediat ca ursul JJ4 să fie eutanasiat când va fi găsit. Ordinul nu era pentru împușcare, așa cum vrea să facă România. Imediat ce ursul a fost găsit, veterinarii au refuzat să eutanasieze ursul prin injectare.
Câteva săptămâni mai târziu, Tribunalul din Trento și Guvernul au decis să anuleze ordinul de eutanasiere pentru ursul JJ4, care era în captivitate. Guvernul a considerat că ordinul pentru ucidere ursului era „disproporționat și incoerent cu privire la regulile naționale și internaționale”. Ursul agresiv a ajuns în captivitate în Germania, iar autoritățile italiene nu au putut să-l ucidă.
Directiva Habitat limitează uciderea urșilor
Tribunalul italian a considerat că este suficientă capturarea ursului și uciderea ar pune în pericol perpetuarea speciei, Italia având oricum un număr mic. În orice caz, Tribunalul a arătat că Directiva Habitat împiedică uciderea directă a ursului în lipsa altor „măsuri deja aplicate”. Motiv pentru care magistrații italieni s-au adresa Curții de Justiție UE pentru a lămuri Directiva Habitat.
Magistrații italieni au considerat că eliminarea ursului este posibilă, potrivit Directivei Habitat, doar când „nu există o altă soluție viabilă”.
Situațiile în care Directiva Habitat permite uciderea urșilor sunt unele foarte limitate și depind de sănătatea și siguranța publică. Ori a ucide un urs care trăiește în pădure nu ține nici de sănătate, nici de siguranță publică.
Astfel, decizia jandarmilor de a împușca direct ursul, în lipsa altor măsuri și fără ordin de capturare sau ucidere, este una care încalcă Directiva UE. Ursul agresiv trebuie mai întâi capturat.
UDMR și problema urșilor
UDMR este un partid care de multe ori și-a făcut campanie electorală prin transformarea urșilor în pericol național. De mai bine de un an, UDMR încearcă să treacă prin Parlament un proiect de lege care dă liber la uciderea a peste 400 de urși, deși România nu are nici studii despre numărul real și nici nu monitorizează aceste animale.
În cazul în care România va aproba o lege care dă liber la uciderea urșilor, indiferent de număr, atunci riscăm procedura de infringement din partea Comisiei Europene. Faptul că vor fi uciși peste 400 de urși nu înseamnă că vor fi eliminați urșii agresivi, care pot rămâne în pădure sau se pot ascunde atât timp cât autoritățile nu au evidența acestora.
În urmă cu 3 ani, România a demonstrat deja că nu e capabilă să elimine urșii agresivi. Ministerul Mediului, condus de Tanczos Barna, dăduse ordin pentru împușcarea unui urs agresiv, însă un prinț din Austria a venit în România și s-a folosit de acel ordin pentru a-l împușca pe ursul Arthur, cel mai mare urs din țara noastră, care trăia în inima pădurii și nu se apropia de casele oamenilor.
Schimbările climatice afectează urșii
Temperaturile tot mai mari cu care se confruntă România în ultimii ani afectează inclusiv urșii din păduri. Schimbările climatice modifică atât habitatul urșilor, cât și comportamentul acestora. Numeroase studii internaționale au arătat că temperaturile tot mai mari duc la pierderea unor plante necesare pentru hrănirea animalelor în pădure sau la dispariția unor specii.
Specialiștii arată că unul dintre principalele efecte este reducerea hibernării în cazul urșilor. Cu temperaturile tot mai mari, chiar și iarna, urșii vor hiberna mai puțin și vor trebui să se hrănească mai mult. Dacă vor dispărea unele plante folosite de urși, atunci aceștia vor deveni mai mult carnivori deoarece pădurea nu le va mai oferi ceea ce au nevoie. Mulți urși se vor îndrepta spre ferme sau casele oamenilor, în căutare de mâncare. Urșii vor învăța să migreze spre zone în care pot găsi suficientă hrană.
În România încă nu avem studii despre efectele schimbărilor climatice în zona montană sau cum se schimbă viața animalelor sălbatice. Studii din Suedia sau Statele Unite ale Americii au arătat că schimbările climatice afectează dieta urșilor, care sunt nevoiți să-și schimbe comportamentul pentru a supraviețui.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
