Sondaj INSCOP | Românii nu mai au încredere în politicieni- acesta este concluzia în urma ultimului sondaj INSCOP. Există, totuși și o veste bună: Armata și Biserica sunt instituțiile în care românii nu și-au pierdut încrederea, urmate de NATO și UE.
Remus Ștefureac – director Inscop Research, a fost, în direct la PS News, în dialog cu realizatoarea emisiunii Puterea Știrilor, Marinela Angheluș.
Parlamentul și Guvernul, codașe în clasamentul încrederii
“În primul rând, n-am încercat să prezentăm cumva același același tip de întrebare pe care am aplicat-o în urmă cu 10 ani, cu cea de astăzi. Și vedem cumva, dacă ne uităm pe grafic, o stabilitate excepțională a ordinii instituțiilor măsurate. Cel puțin, clasarea Armatei și Bisericii pe primele două locuri e cumva aproape strategic permanentă în România ultimilor 30 de ani. Pe de altă parte trebuie să și recunoaștem că instituțiile politice au un oarecare dezavantaj când sunt evaluate comparativ cu instituțîi precum Armata și Biserica, deoarece acestea sunt instituții naționale integratoare. În cazul instituțiilor politice, dezavantajul în asemenea măsurători este cumva polarizarea respondenților și în funcție de opțiunile politice”.
Potrivit directorului INSCOP, respondenții care simpatizează cu partidele de opoziție nu vor spune niciodată că au încredere într-un guvern condus de un partid aflat la la putere.
Marinela Angheluș a făcut o remarcă prin care a evidențiat faptul că în acest sondaj, Uniunea Europeană se bucură de o încredere ridicată în rândul românilor chiar dacă am avut eșecul Shengen.
“La momentul respingerii aderării noastre la Schengen a existat și o diminuare, o scădere a încrederii în Uniunea Europeană, care, între timp, a revenit la cifrările normale, aproximativ 50% din populație are încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană. Pe de altă parte, este la fel de corect să subliniem faptul că scăderea încrederi în Uniunea Europeană s-a datorat și unei concluzii, dar și unor mesaje populiste iresponsabile. Le-aș numi așa pentru că nu Uniunea Europeană a blocat aderarea României la Schengen. Noi știm foarte bine că România este sprijinită puternic de Comisia Europeană, de Parlamentul European și au existat numeroase rezoluțîi și decizii în acest sens. Respingerea, de această dată, s-a datorat unei singure țări, Austria, și partidului de guvernământ din Austria și a unor politicieni cu o viziune destul de îngustă care în numele unui calcul electoral absolut abject au decis că România nu merită să intre în Schengen”.
Sondajul INSCOP 2023 arată o ușoară creștere a încrederii în Armată și o ușoară scădere a încrederii în Biserică, comparativ cu 2022.
“Comparația se face cu situația de acum 10 ani, deci 2013. Tocmai asta am fi vrut, să vedem. O evoluție în timp, pe o perioadă lungă de timp. Creșterea încrederii în NATO și în Armată sunt evidente în contextul de securitate regională, în contextul atacului Rusiei împotriva Ucrainei. Nevoia de securitate, de stabilitate a românilor, se reflectă și în ceea ce privește creșterea încrederii în aceste instituții”.
În ultimii 10 ani, încrederea în Biserică a oscilat în intervalul 60-65%
“În ceea ce privește Biserica, scăderea este totuși neglijabilă. E în marja de eroare. Aș spune că în ultimii 10 ani, încrederea în Biserică a oscilat cumva în intervalul 60-65% nu s-a dus nici mai sus, nici mai jos de acest interval, ceea ce reflectă cumva o stabilitate a opiniilor favorabile Bisericii, opinii evident majoritare, în pofida unor dezbateri publice intense și, adesea, în pofida unor controverse.Totuși, marea majoritate a românilor au un nivel de încredere ridicată în Biserică”.
Orice nivel care depășește 40% este foarte mare, 60% deja este enorm!
“Este important să învățăm să citim sondajele de opinie. Indicatorul încredere este unul extrem de dur. Când sunt întrebați oamenii ce părere au (o părere bună sau negativă, sau sentimente positive, ori negative), aici evaluarea este mai relaxată. Încrederea e un indicator extrem de exigent și foarte greu, iar oamenii acordă încredere mare și foarte mare unei entități, unei instituțîi, ori personalități. Orice nivel care depășește 40% este foarte mare, 60% deja este enorm. Și ca să avem un termen de comparație, astăzi, în România noi nu avem mulți lideri politici care să ajungă la 40%, iar cei care sunt îi numărăm pe trei degete”.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
