Invitatul interviurilor PSnews.ro din această săptămână este directorul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), Paul Anghel.
În cadrul interviului acordat PSnews.ro, directorul ANPC a vorbit despre criza bebelușilor infectați din Argeș, dezvăluind noi ipoteze despre posibilele îmbolnăviri cu sindromul hemolitic uremic, făcând totodată referire și la cazurile de toxiinfecție alimentară care s-au înmulțit în țară în ultimul timp.
Paul Anghel a vorbit și despre celula de criză formată în ANPC pentru soluționarea situației bebelușilor cu sindrom hemolitic uremic, dar și despre opțiunea ministrului Agriculturii de a nominaliza o firmă de lactate ca fiind responsabilă pentru îmbolnăvirea bebelușilor înainte de finalizarea anchetei, decizie pe care a explicat-o.
De asemenea, directorul ANPC a subliniat importanța programului „Cornul și laptele”, în contextul numărului mare de cazuri de toxiinfecție alimentară din țară, spunând că de vină nu este programul, pe care îl consideră unul foarte bun, ci faptul că unitățile de învățământ nu depozitează produsele la temperaturi corespunzătoare, rezultatul fiind alterarea acestora care duce la toxiinfecții alimentare. Paul Anghel are însă o soluție în acest caz.
VIDEO (00:00 – 11:49)
Dan Bucura: Domnul Paul Anghel, director general în cadrul ANPC-ului, este invitatul nostru de astăzi de la interviurile Psnews. Bine ați venit domnule director și vă mulțumesc că sunteti alături de noi.
Paul Anghel: Bine v-am găsit.
Dan Bucura: Aș începe interviul nostru de astăzi cu un caz deja vechi, dar care încă generează emoție: este vorba despre cazul bebelușilor de la Marie Curie și de situația din Argeș. Avem declarații făcute de miniștri, de persoane abilitate, avem ipoteze de lucru pe povestea asta, sprijin din partea Uniunii Europene cu specialiști, și totuși astăzi suntem în neant în ceea ce privește un verdict foarte clar de acest lucru. Cum se poate și cum se vede lucru ăsta inclusiv din bucătăria ANPC-ului, o instituție care ar trebui, până la urmă, să fie alături de consumatori, deci de cel care se expune unor astfel de riscuri.
Paul Anghel: Ar trebui și și este alături de consumatori, în sensul în care supraveghează permanent piața de producție, motiv pentru care inclusiv în speța în care ziceați dvs. a intrat în grupul operativ de lucru vis a vis de problema bebelușilor. Sigur ca aici i se delimiteaza competențele, sigur ca exista instituții ale statului, cum este Direcția de Sănătate Publică, Direcția Sanitar-Veterinară si pentru Siguranța Alimentară, dar și o parte din cadrul Ministerului Agriculturii, Direcția de Control și bineînțeles Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.
Dan Bucura: Există o celulă de criză formată din membri ai instituțiilor de care dumneavoastră ați vorbit mai devreme?
Paul Anghel: A fost formată o celulă de criză în acest sens, care acționează în scopul delimitării competențelor și pe fiecare segment în parte își fac atribuțiile.
Dan Bucura: Si totuși astăzi, la ceva vreme de la izbucnirea acestui scandal, până la urmă nu putem spune românilor, efectiv, vinovat este o firmă pentru ca a vândut un anumit produs. Cum explicam lucrul ăsta?
Paul Anghel: Cred ca s-au suprapus mai multe probleme acolo, nu cred că e numai o firmă vinovată. S-ar putea ca un anumit lot de produse neconform să fi asigurat rezultatul pe un anumit canal. S-ar putea ca anchetele în derulare și prelevările care au mai fost făcute să demonstreze că și alte tipuri de produse neconforme au putut afecta situatia respectivă. Nu știu din punct de vedere al Direcției de Sănătate Publica și a acelor vacine cum e și cum stă ancheta, dar din punct de vedere al Autorității Nationale pentru Protecția Consumatorilor, noi am verificat în zona respectivă partea de etichetare și partea de depozitare conform competențelor .
Dan Bucura: Ați spus că nu este neapărat posibil sa vorbim despre un produs anume. Este si o alta ipoteză de lucru în momentul ăsta legat de ceva care ar putea exista în apă, în aer, dincolo de un produs de pe rafturile unor comercianți?
Paul Anghel: Au existat situații în trecut in care s-au dovedit, sau s-au prelevat produse de apa, apă îmbuteliată, în care au fost descoperite bacterii coliforme. Din amonte în aval, pe pânza freatică există posibilitatea înțepării, împușcării pânzei freatice prin diferite fose septice, motiv pentru care în locul în care se captează apa respectivă pot fi determinate bacterii coliforme, în apa respectivă de la sursa de captare. Dacă în fabrica respectivă nu există niște proceduri care să înlăture orice fel de bacterie, există posibilitatea ca în anumite ape de suprafață să existe bacterii coliforme sau Escherichia coli.
Dan Bucura: Deci ar putea fi o ipoteză legată de apa pe care oamenii din județul respectiv o consumă.
Paul Anghel: Inclusiv această ipoteză se ia în calcul în momentul ăsta.
Dan Bucura: Înțeleg, interesant. A mai avut loc o premieră pe durata desfășurării acestor investigatii. Un ministru și numai domnia sa a ieșit public si a vorbit cu subiect si predicat despre o firmă anume, am identificat-o, dupa care reacția unor subordonați, ma refer în principal în cazul ANSVSA-ului a fost mult mai rezervată și a spus că poate nu firma respectivă, ne referim la lactatele companiei Brădet, că deja nu mai este o noutate, să fi fost vinovate de povestea asta? Unii spun ca s-a creat un prejudiciu iremediabil pentru companie. Din punctul dumneavoastră de vedere cum vedeți aceasta premieră, repet, de a ieși public înainte de finalizarea unei anchete și a spune x sau y este posibil vinovat?
Paul Anghel: Sunt două paliere de discuții aici. Dacă discutăm din punct de vedere al devoalării identității operatorului economic, nici unul dintre noi nu am fi dispuși să mâncam un produs în care există bacterii coliforme. Și atunci aș saluta inițiativa ministrului Agriculturii de a spune și de a informa consumatorii români cu privire la riscurile la care se expun dacă achiziționează, si mai mult, daca mănâncă produsul respectiv. Un alt palier de discuție ar fi că în momentul în care nu spui numele operatorului economic, ești acuzat de tăinuire . În momentul în care spui numele operatorului economic, ești acuzat că îi creezi un prejudiciu de imagine. Nu știu câți dintre noi am fi dispuși să dăm copiilor noștri produse cu bacterii coliforme. Nu știu câți dintre noi am fi dispuși să dăm copiilor noștri produse cu bacteria Escherichia coli sau cu alte bacterii care să nu facă neapărat bine organismului.
Dan Bucura: Probabil că dacă am ști tot ceea ce există în lucrurile pe care le mâncam zilnic, nu am mai mânca aproape nimic, nu?
Paul Anghel: Sunt anumiți aditivi alimentari sau anumite ingrediente ale produselor, care, într-o cantitate mică nu provoacă riscuri destul de mari organismului. Dar mâncând o cantitate mai mare din ingredientul respectiv există riscul de a afecta sănătatea, și spun eu, de multe ori, poate chiar viața consumatorilor.
Dan Bucura: Deci, în povestea asta, ca să rezumăm, până la urmă chiar dacă nu știm exact dacă firma Brădet are o vină directă în cazul bebelușilor, până la urmă în ancheta s-au descoperit probleme și atunci poate că a fost normal să se spună “Domne acolo este ceva putred”.
Paul Anghel: Conform normelor europene, ești obligat să spunei numele operatorului economic, să retragi de la comercializare produsul respectiv, și să îl oprești din circuitul consumului uman.
Dan Bucura: Știți de ce vă întreb asta? Pentru că mai mult ca o cutumă și în special în presă, de câte ori apar scandaluri și mai ales în anumite zone sensibile … mă refer de exemplu în zona băncilor. Atunci când, de exemplu, se întâmplă, nu știu, o fraudă, o chestiune neclară, la o bancă presa e tentată să spună la o bancă din Capitală, fără să identificăm cu subiect și predicat. Nu mi se pare normal. Adică dacă știm că acolo s-a întâmplat ceva, este această atitudine rezervată față de bănci, față de operatori de telefonie mobilă, și așa mai departe. Și de asta vă spun, aici a fost o premieră faptul că s-a spus cu subiect și predicat. Și dacă rămânem în zona aceasta a operatorilor economici, mă gândesc să discutăm un pic despre multe alte cazuri, nu doar celor al bebelușilor, nu doar cele care ar fi creat o emoție foarte mare. Apar foarte des cazuri de toxiinfecție alimentară, de probleme în alimentație. Chiar dumneavoastră ați avut recent o intervenție legată de programul acesta Cornul și Laptele și de modul în care sunt depozitate aceste produse. Ce se întâmplă de am ajuns să ne lovim atât de des de astfel de cazuri într-o societate în care se presupune că ar trebui să evoluăm, nu să ne întoarcem în urmă cu 20-30 de ani, când lucrurile funcționau primitiv?
Paul Anghel: Programul Cornul și Laptele este un program foarte bun, un program guvernamental. Problema e în momentul în care îl aplici, în momentul în care te duci în școlile, liceele, în after-school-urile respective descoperi că spațiile de depozitare ale produselor, și aici mă refer la cele lactate, nu sunt conforme cu ceea ce producătorii ne recomandă. În sensul că temperaturile de depozitare nu sunt cele recomandate de către producător, motiv pentru care dacă produsul lactat respectiv este ținut la o temperatură mai ridicată, mai mare de 4-8 grade sau în mediu ambiant, nu mai spun sub razele soarelui sau la temperaturi de 30-40 de grade vara, își schimbă caracteristicile, chiar dacă el este în data valabilității minimale, în data limită de consum al produsului respectiv, el își schimbă caracteristicile în momentul în care îl ții expus la razele soarelui sau la o temperatură ridicată, motiv pentru care pot apărea problemele de care vorbeam. Am spus mai demult că există probleme în sensul în care școlile nu au spațiile astea de depozitare, nu și le-au achiziționat. Odată cu demararea programului corn-lapte ar fi trebuit să se gândească managerii școlilor și liceelor respective să achiziționeze și niște cabine frigorifice, niște camere frigorifice sau, dacă nu, niște frigidere obișnuite, casnice, în care să depoziteze produsele respective de la o zi la alta. Mai există o problemă pe transabilitatea produsului de la producător către școli dacă mașina respectivă nu e izotermă sau nu crează o temperatură normală și o temperatură recomandată de către producător. Pentru că de multe ori ne ducem la cazuri de toxiinfecție alimentară, verificăm produsele care se găsesc în momentul acela în școală sau în magazia școlii și descoperim că ele sunt în termen de valabilitate, în data limită de consum. Și ne întrebăm de unde oare s-a făcut acea toxiinfecție? S-a făcut de la faptul că au fost depozitate neconform. Au fost depozitate la o temperatură mai mare, au creat un câmp bacteriologic în interior, câmp bacteriologic care a fost ingerat, mâncat de către copii.
Dan Bucura: Bun, în esență totuși programul Cornul și Laptele este un program social.
Paul Anghel: Foarte bun.
Dan Bucura: Da, pe de altă parte Guvernul va putea spune – noi am găsit fonduri pentru alocarea acestor produse, dar de manipularea lor ar trebui să se ocupe unitățile școlare.
Paul Anghel: Și nu numai unitățile școlare.
Dan Bucura: Dar unitățile școlare la rândul lor pot invoca tot probleme financiare – nu au bani să cumpere frigiderele respective, nu au condiții. Și atunci, până la urmă, ar putea fi o soluție renunțarea la programul în totalitatea lui?
Paul Anghel: Nu, sub nicio formă. Programul e foarte bun și trebuie să continue. O soluție, mă gândesc, în momentul asta, foarte repede, ar fi utilizarea produselor Tetra Pak, cele care necesită temperaturi mai mari de depozitare și n-ar fi o problemă din punctul ăsta de vedere.
