Directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România ‘Elie Wiesel’, Alexandru Florian, a atras atenția, vineri, 31 ianuarie, asupra ‘recrudescenței’ antisemitismului și a extremei drepte în Europa, Statele Unite și în România, subliniind că, în lipsa reacției societății civile, a mass-media și a partidelor democratice, la alegerile prezidențiale din luna mai 2025 se poate înregistra ‘orice rezultat’.
Florian a participat, vineri, la dezbaterea ‘Extrema dreaptă din nou în ascensiune’, organizată de Fundația Roma Education Fund, în parteneriat cu Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România ‘Elie Wiesel’.
‘Eu cred că dușmanii democrației nu sunt Tik Tok sau alte rețele de socializare. Dacă trebuie sau nu să se interzică Tik Tok-ul și așa mai departe este o discuție. Văd că și pe Uniunea Europeană o preocupă acest subiect, dar n-au reușit încă să aibă o atitudine definitivă. Eu cred că subiectul este extrema dreaptă. Extrema dreaptă nu înseamnă Tik Tok, nu înseamnă rețele de comunicare, nu înseamnă Facebook, nu înseamnă canale tv, deci mijloacele tradiționale de comunicare, sau presa, mass-media, în general. Este această extremă dreapta, care, într-adevăr, este o coincidență neplăcută, atunci când se comemorează o cifră rotundă – 80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz – și, ca să vorbim în termeni simbolici, renașterea speranței pentru supraviețuitorii Holocaustului, să asistăm într-adevăr în România și în Europa și în Statele Unite la o recrudescență a extremei drepte, care nu s-a mai întâlnit de 80 de ani. Suntem la un nivel nemaiîntâlnit până astăzi’, a susținut Alexandru Florian.
Directorul INSH ‘Elie Wiesel’ consideră că reacția societății civile și a partidelor mainstrem la riscurile ascensiunii extremei drepte în urma alegerilor prezidențiale nu a fost cea care era necesară în această situație.
„Partidele mainstream ce au făcut între turul I și turul II pentru a încuraja democrația, pentru a încerca să diminueze extrema dreaptă?”
‘În România ce am avut ca urmare a riscurilor extremei drepte, cu care deodată ne-am trezit, deși unii se așteptau, cum să facem și cum să reacționăm la extrema dreaptă – a fost un miting, între cele două tururi, la Piața Universității, cu câteva mii de oameni, am înțeles din presă că vreo 3.000. Poate au fost mai mulți, poate mai puțini și cam cu asta s-a terminat reacția. Au mai fost, probabil, emisiuni tv, dar nu s-a văzut nicio reacție a societății civile ca un efort, într-adevăr, de a genera. Partidele mainstream ce au făcut între turul I și turul II pentru a încuraja democrația, pentru a încerca să diminueze extrema dreaptă? Eu aș spune că n-au făcut nimic. Dacă dumneavoastră credeți că au făcut ceva….’, a spus el.
Florian s-a referit și la decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale.
‘Probabil că atitudinea Curții Constituționale este sau … și-a îndeplinit mandatul de garant al democrației. Întrebarea mea este – și cred că poate că asta ar fi fost mai interesantă – de ce Curtea Constituțională s-a trezit abia în vinerea în care a început al doilea tur să ia această decizie și de ce n-o fi luat-o de joi sau miercuri? Deci nu conținutul deciziei, ci, probabil, poziționarea în timp ar fi, din punctul meu de vedere, un subiect de discuție’, a transmis directorul INSH ‘Elie Wiesel’.
În opinia sa, extrema dreaptă, în general, în lume, a înțeles că antisemitismul ‘nu dă bine’, astfel încât și mesajele antisemite sunt mult mai rare ca acum 80 de ani. El a adăugat că în România, însă, este promovată în continuare memoria unor lideri ai mișcării extremei drepte, precum Ion Antonescu, condamnați pentru crime de război, ‘antisemitismul latent’ existând în rândul societății românești într-un procent de 20% – 25%.
‘Altele sunt temele, LGBT, politicile de gen, migranții (…) că îi deportăm, nu îi deportăm, dar ce au venit atâția și așa mai departe, iar problema antisemitismului s-a revigorat în condițiile în care în 7 octombrie 2023 a avut loc acel atac terorist asupra Statului Israel și tot ce s-a întâmplat în următorul an de zile, respectiv reacția Statului Israel, a fost un prilej pentru grupări extremiste și de stânga și de dreapta, trebuie s-o spunem, de a genera forme de antisemitism, de anti-israelianism, care înseamnă tot antisemitism. Și dacă vă veți uita și la mesajele lui Georgescu (candidatul independent Călin Georgescu), care înțeleg că n-ar mai trebui să candideze, dar, dacă el nu candidează, Șoșoacă nu candidează, Simion a zis că îl susține pe Georgescu, care nu poate să candideze că îl va interzice Curtea, mă întreb din partea suveranistă cine va mai candida totuși?’, a completat Alexandru Florian.
Potrivit directorului Institutului ‘Elie Wiesel’, ‘s-a format un public conservator și cu tendințe extremiste’, iar mijloacele tradiționale de comunicare trebuie să devină ‘mult mai civice și mai conștiente’, la fel ca ‘acele ONG-uri care au alte obiective și nu reușesc să se adune, să se facă o coaliție și să devină tot atât de active, ca în urmă cu câțiva ani când s-a pus problema referendumului pentru familie’.
‘Deci, trebuie mulți ani de pregătire, până în mai nu avem ce face, trebuie să vedem ce se va întâmpla de la alegeri. Deci, eu cred că, fără o mobilizare a societății civile, a mass-media, care este a șaptea putere în stat sau exercită presiune asupra instituțiilor publice, și dacă partidele astea mainstream din România, deci dacă acel 65% din Parlament nu conștientizează și nu se trezește și nu vorbește, nu dă replici extremismului din România, în luna mai vom putea avea orice rezultat. Și eu cred că astea ar trebui să fie mesajele pe care să le dăm: instituțiile democratice să funcționeze într-adevăr în spiritul valorilor democratice, deci partidele să-și asume rolul, iar societatea civilă să devină mai activă alături de mass-media’, a evidențiat Florian.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
