Skip to content
Economic Politică

Discotecă, dar până când? Își permite Teodorovici să facă dansul lui Zorba grecul?

Inquam Photos / Octav Ganea

Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, s-a arătat foarte virulent la adresa celor care contestă bugetul propus de guvernarea PSD pentru 2019 și, în general, a celor care contestă politicile publice guvernamentale și programul de guvernare.

Miercuri, cu ocazia prezentării bugetului în Parlament, Teodorovici i-a acuzat pe detractori de rea-voință, arătând că science-fiction nu sunt estimările Finanțelor privind un avans economic de 5,5% în 2019, ci acuzele celor care s-au arătat foarte sceptici.

Dar, dincolo de disensiunile politice, de controversele și contrele dure cu reprezentanții Băncii Naționale, de hiper-optimismul afișat de guvernanți și de declarațiile sforăitoare, realitatea este înfățisată cel mai bine de datele statistice oficiale.

Instututul Național de Statistică – INS a prezentat azi datele revizuite pentru 2018, în care se arată că, în ciuda estimărilor oficiale prind un avans anual al PIB de 5,5%, ulterior 4,5%, economia a crescut în realitate cu 4,1%.

Departe de prognoza inițială și, extrem de important, avans PIB ce aruncă în aer estimările privind creșterile economice de peste 5% în perioada 2019-2022.

Însă poate mai importantă decât cantitatea, este calitatea. Mai precis, lipsa calității avansului economic.

Industria, sector care reprezintă aproape un sfert din economia românească, a înregistrat anul trecut o creştere a producţiei cu 3,5%, serie brută, faţă de anul anterior.

Avansul este de peste două ori mai mic decât în 2017, când a crescut cu 8,2%, arată datele publicate INS.

Principalul motor al avansului economic a fost consumul final al gospodăriilor populației, în timp ce exportul și investițiile au avut contribuții negative.

Consecința directă a fost că deficitul de cont curent, adică cel ce reprezintă poziția României pe piețele internaționale, intrări-ieșiri de bunuri, servicii, fluxuri financiare, s-a înrăutățit anul trecut, de la 5,97 miliarde euro în 2017 la 9,41 miliarde euro.

Practic,o dublare. Aceasta este ”creșterea economică” în legătură cu care se laudă guvernarea PSD: prăbușirea poziției României pe piețele internaționale.

Dacă tendința va continua, iar declarațiile ministrului de Finanțe nu lasă altceva de înțeles, pe fondul nevoii tot mai pregnante de finanțare a deficitelor, România se va împrumuta tot mai scump, atât de pe piața internă, cât și din exterior.

Riscul major este ca, din cauza politicilor publice nesustenabile, agențiile internaționale să se sesizeze și să degradeze, în cursul anului, ratingul de țară al României.

Atunci Finanțele se vor împrumuta și mai scump, poate chiar mai scump decât își pot permite.

Și așa ajungem în situația ca abia în 2019 temerile că România va ajunge în situația Greciei încep să prindă contur.

La fel ca Grecia, România s-a angajat într-un roller-coaster al politicilor publice prezumtiv nesustenabile, cu avansuri economice din pix și cheltuieli publice programate a fi acoperite din venituri iluzorii.

Există deja acuze că, asemeni guvernanților de la Atena, în perioada pre-faliment, guvernul de la București măsluiește datele bugetare, pentru ca ele să poată fi puse într-un cadru cât-de-cât rezonabil.

Când Comisia Europeană, instituțiile financiare internaționale și agențiile de rating se vor sesiza și adevărul va ieși la iveală, dărâmând șubreda șandrama a bugetului încropit de ministrul de Finanțe, își va permite Teodorovici să facă dansul lui Zorba grecul pe ruinele economiei naționale?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *