Skip to content
Opinii & Analize

Discursul președintelui Iohannis la ONU, între apelurile clasice la solidaritate și realitățile incomode din țară

psnews.ro

Zilele trecute, președintele Klaus Iohannis a avut o scurtă intervenție în cadrul Adunării Generale a ONU. Discursul lui Iohannis nu a sărit din tiparul clasic al declarațiilor reprezentanților României, fiind plin de clișee și clasicele apeluri la solidaritate între aliați. Totuși, au existat și câteva declarații pompoase care sfidează realitate din țară și modul în care a acționat președintele în ultimele luni de zile.

Punctele din discursul președintelui

Klaus Iohannis a atins în linii mari 5 subiecte: solidaritatea între aliați, efectele schimbărilor climatice, problema pandemiei de coronavirus, Afganistan și dreptul internațional.

Președintele Iohannis a făcut apel la “solidaritate și cooperare” în contextul “provocărilor globale” care “necesită soluții comune”. Apelul la solidaritate între aliați și multilateralism este unul clasic pe care îl fac mai toți reprezentanții României din establishmentul de politică externă. “România crede cu tărie că valorile democratice și o ordine internațională bazată pe reguli, având ONU la bază, sunt fundamentale pentru construirea unui viitor mai sigur și mai bun. Este esențial un multilateralism eficient și echitabil, de care să beneficieze în mod direct cetățenii nostril”, a continuat Iohannis. România, ca putere de rang inferior, are nevoie de aliați pentru a-și asigura securitatea, prin urmare, în acest caz, Iohannis nu a ieșit din cutuma clasică.

“Efectele schimbărilor climatice nu au frontiere naționale, iar responsabilitatea de a le gestiona într-un mod eficient ne revine tuturor”, a mai spus președintele. În România realitatea tăierilor ilegale de pădure reprezintă un adevăr inconfortabil pentru o mulțime de politicieni. Ele contribuie din plin la schimbările climatice, iar guvernul a demonstrat că nu poate să oprească complet acest fenomen. Cazul recent al jurnaliștilor bătuți de un grup de 20 de persoane pentru că doreau să filmeze tăierile ilegale de pădure din Suceava este grăitor. Așadar, dacă președintele vrea într-adevăr să gestioneze efectele schimbărilor climatice, așa cum a proclamat la ONU, atunci ar trebui să înceapă de la firul ierbii în România.

“Cu toate că pandemia a afectat aproape toate aspectele vieții noastre, ea ne-a oferit și oportunități de a învăța, de a ne adapta și de a face lucrurile mai bine”, a mai declarat Iohannis. Din păcate, în acest caz, președintele se află în contradicție cu el însuși. România se află pe penultima poziție în UE în ceea ce privește vaccinarea. De la debutul ei, campania de vaccinare s-a desfășurat greoi. România nu s-a adaptat și nu a făcut lucrurile mai bine. Dimpotrivă, prin ieșirile sale publice, președintele a contribuit la această stare, proclamând finalul luptei cu pandemia încă din luna mai. În realitate, lupta era departe de a fi gata, drept dovadă situația actuală din țară.

Despre Afganistan, președintele a spus că “este necesară o acțiune internațională comună pentru a garanta securitatea umană” și că “România a inclus refugiații și persoanele aflate în situații de risc în asigurarea națională de sănătate publică”. În realitate, contribuția României la evacuarea civililor din Afganistan a fost una infimă. Majoritatea statelor lumii i-au evacuat pe afganii cu care au colaborat în timpul confruntărilor cu talibanii. Dacă țara noastră a reușit să evacueze doar câțiva zeci de afgani, țări precum Polonia au reușit să evacueze câteva sute, iar altele chiar câteva mii. Totodată, în România AUR s-a opus acestei acțiuni umanitare.

Președintele a făcut și apel la dreptul internațional: “Reafirmăm aprecierea noastră pentru activitatea Curții Internaționale de Justiție. Acceptarea jurisdicției Curții servește cauzei păcii internaționale”. Apelul perpetuu la dreptul internațional este din nou o caracteristică a puterilor de rang inferior, care nu au altă modalitate credibilă de descurajare. Șeful statului nu a ieșit din această cutumă la care au apelat și alți lideri politici din România. Realismul politic ne spune însă că eficiența dreptului internațional, în lipsa unui element credibil de descurajare este îndoielnică. State puternice aleg să ignore dreptul internațional fără să sufere consecințe prea mari.

Prin urmare, discursul președintelui a fost unul clasic al unui lideri politic din România. Klaus Iohannis nu a surprins decât ocazional, acolo unde cuvintele președintelui îi contraziceau acțiunile din trecut, cazul COVID-19 fiind cel mai bun indiciu.

 

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *