Discuţii despre ‘Inteligenţa Artificială – etică şi drepturile omului’, într-o conferinţă la Senat

Camera Deputaţilor
Sursa foto: X

Comisia pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi a Senatului şi Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, în parteneriat cu Comisia Naţională a României pentru UNESCO, au organizat luni conferinţa „Inteligenţa Artificială – etică şi drepturile omului”.

Dezbaterile din cadrul conferinţei s-au axat pe teme esenţiale privind aplicarea drepturilor omului, cum ar fi asigurarea respectării valorilor fundamentale umane, a libertăţilor şi demnităţii fiecărui individ, transparenţa în dezvoltarea algoritmilor şi a sistemelor inteligenţei artificiale, evitarea impactului negativ asupra vieţii private, nediscriminarea şi dreptul la securitate, precum şi necesitatea unor standarde etice comune şi a colaborării internaţionale pentru prevenirea dezvoltării unor tehnologii cu repercusiuni negative la nivel global, se arată într-un comunicat transmis AGERPRES.

De asemenea, s-a discutat despre elaborarea de ghiduri care să asigure o dezvoltare şi implementare responsabilă a inteligenţei artificiale.

Conform sursei citate, s-a discutat despre cum poate fi asigurată transparenţa în procesul de luare a deciziilor al algoritmilor de IA, cine sunt responsabilii în cazul unei erori sau a unui prejudiciu cauzat de un sistem de IA, cum pot algoritmii de IA să afecteze drepturile fundamentale, cum ar fi drepturile la confidenţialitate şi liberă exprimare, care sunt consecinţele potenţiale ale unor sisteme de IA nesigure, cum influenţează IA locurile de muncă şi economia în general, cum putem asigura o tranziţie echitabilă şi inclusivă într-o lume în care IA devine tot mai prezentă, cum sunt protejate datele personale în era IA, etc.

Preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de şanse, culte şi minorităţi din Senat, Remus Negoi, a subliniat rolul esenţial al dezbaterii privind dimensiunea etică a inteligenţei artificiale, mai exact menţionarea modalităţilor concrete care asigură „realizarea echilibrului necesar între drepturile fundamentale ale omului, precum viaţa privată şi dreptul la libertatea de exprimare, şi accesul la informaţie, luând în considerare şi alte valori importante, cum ar fi protecţia consumatorului, inovare şi libertate în afaceri”.

Citește mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și:

Media PNL