Discuţiile privind reformarea alegerilor europene au început în mai 2022, printr-o propunere a Parlamentului European (PE), care a susţinut că este esenţială transformarea alegerilor UE „într-o singură alegere europeană, […] în loc de 27 alegeri naţionale separate, aşa cum sunt organizate acum alegerile europene”. PE a propus, astfel, stabilirea unei singure circumscripţii la nivelul întregii UE în care să fie aleşi încă 28 de deputaţi, în plus faţă de cei aleşi în circumscripţiile naţionale sau regionale. Propunerea mai prevede ca ziua alegerilor europarlamentare să fie aceeaşi pentru toate statele UE şi să aibă loc pe 9 mai, Ziua Europei, conform https://www.europarl.europa.eu/.
Prin poziţia sa din 3 mai 2022 referitoare la propunerea de regulament al Consiliului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct, Parlamentul a lansat o reformă a Actului electoral european, urmărind să transforme cele 27 de alegeri separate şi normele divergente care le guvernează într-un singur scrutin european cu standarde minime comune. Potrivit propunerii, în cadrul sistemului propus de Parlament, fiecare votant ar avea două voturi: unul pentru a alege deputaţi în PE în circumscripţiile naţionale şi unul într-o circumscripţie la nivelul UE de 28 de locuri suplimentare. Pentru a asigura echilibrul geografic în cadrul listelor electorale, statele membre ar urma să fie împărţite în trei grupuri, în funcţie de populaţie. Listele vor fi completate proporţional cu candidaţii selectaţi din aceste grupuri. Listele de candidaţi la nivelul întregii Uniuni ar urma să fie transmise de entităţi electorale europene, cum ar fi coaliţiile de partide politice naţionale şi/sau asociaţiile naţionale de alegători sau partidele politice europene.
Printre celelalte elemente ale propunerii PE din mai 2022, se numără:
*stabilirea zilei de 9 mai ca zi europeană comună de vot;
*dreptul de a candida la alegeri pentru toţi europenii în vârstă de cel puţin 18 ani;
*un prag electoral obligatoriu de cel puţin 3,5% pentru circumscripţiile mari de cel puţin 60 de locuri;
*acces egal la alegeri pentru toţi cetăţenii, inclusiv pentru cei cu dizabilităţi, şi opţiunea votului prin corespondenţă;
*egalitatea de gen obligatorie prin liste pe care figurează alternativ candidaţi femei şi bărbaţi („liste-fermoar”) sau cote;
*dreptul cetăţenilor de a vota pentru preşedintele Comisiei în cadrul unui sistem de „candidaţi-cap de listă” (Spitzenkandidaten) pe liste la nivelul Uniunii.
Proiectul de act legislativ este în prezent analizat de Consiliu în configuraţia sa Afaceri Generale (CAG). Acesta a organizat o primă dezbatere de orientare cu privire la propunere la 18 octombrie 2022. Rezervele identificate de unele state membre se referă la propunerile privind o circumscripţie la nivelul UE bazată pe liste transnaţionale şi la elementele propunerii care implică o armonizare a sistemului electoral utilizat la alegerile europene.
Armonizarea alegerilor europene a fost discutată şi la CAG din 27 iunie 2023. Mai mulţi miniştri au subliniat atunci importanţa respectării particularităţilor naţionale în organizarea alegerilor şi au exprimat rezerve cu privire la diverse propuneri de armonizare a procesului electoral la nivelul întregii Uniuni. Cele mai mari dificultăţi au fost legate de propunerile privind procedura candidaţilor cap de listă şi o circumscripţie la nivelul UE bazată pe liste transnaţionale, se arată pe https://www.consilium.europa.eu/.
La 15 noiembrie 2023, Consiliul a organizat o altă dezbatere de orientare cu privire la propunerea Parlamentului European de revizuire a normelor UE care reglementează alegerile pentru PE.
O propunere similară, de reformare a sistemului de vot la nivelul PE, a existat şi înainte de alegerile europarlamentare din 2019, dar aceasta nu a întrunit susţinerea şefilor de state şi guverne ale UE la momentul respectiv. Cu prilejul unei reuniuni ţinute în februarie 2018, liderii Uniunii au declarat că vor reveni asupra propunerii „în viitor, în perspectiva alegerilor din 2024”, aminteşte site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
Aşa cum se prevede la articolul 223 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, iniţiativa legislativă a Parlamentului din mai 2022 ar trebui să fie aprobată în unanimitate de Consiliu. Textul ar urma să revină apoi în Parlament pentru a obţine aprobarea deputaţilor europeni, înainte de a fi aprobat de toate statele membre în conformitate cu cerinţele lor constituţionale.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
