Skip to content
Politică

Disperare la Donețk: separatiștii pro-ruși anunță crearea unui stat independent de Ucraina EXCLUSIV

Wikimedia.org

Liderii secesioniști din regiunea ucraineană Donețk, considerați teroriști de către autoritățile legitime ale Ucrainei de la Kiev, au anunțat pe 18 iulie crearea unui stat independent care să includă regiunile Lugansk și Donețk, adică principalele centre urbane ale rebeliunii separatiste susținute financiar, logistic și militar de Rusia de la izbucnirea acesteia, în aprilie 2014, și regiunile respective, cu o populație  cumulată de peste 7.000.000 de locuitori, conform Lenta.ru.

Șeful autoproclamat al secesionistei Republici Populare Donețk, Aleksandr Zaharcenko, a făcut marți, 18 iulie, un anunț în acest sens, preluat instantaneu în presa locală subordonată secesioniștilor. Zaharcenko și-a declarat intenția de a înființa un stat care să poarte numele de ”Malorusia” (Rusia mică, n.r.).

”Considerăm că statul Ucraina nu poate fi restaurat în forma în care a existat. (…) Situația din Donbas (regiunile Donețk și Lugansk, n.r.) a intrat într-un impas adânc, s-a creat un nod gordian care nu mai poate fi tăiat. (…) Propunem un plan nou, un plan de reintegrare a țării. Am lansat de curând un program de stat de unificare a popoarelor Donbasului, le propunem tuturor locuitorilor Ucrainei ieșirea din război prin intermediul refondării țării, este rezolvarea pașnică (a conflictului militar, n.r.)”.

De asemenea, conform sursei citate, Zaharcenko a enumerat condițiile care ar trebui respectate, după părerea acestuia, pentru realizarea ideii sale. Astfel, această idee ar trebui să fie susținută de locuitorii întregii Ucraine și de comunitatea internațională. Zaharcenko a calificat autoritățile de la Kiev drept ilegitime și incapabile să oprească războiul din estul Ucrainei.

Din punct de vedere teritorial, statul proiectat de Zaharcenko ar urma să înglobeze întreaga Ucraină de astăzi. ”Malorusia” urmează să cuprindă toate regiunile Ucrainei cu excepția Crimeei (pe care separatiștii o consideră unită cu Rusia, iar autoritățile de la Kiev o consideră ocupată de Rusia, n.r.). ”Noi, reprezentanții regiunilor fostei Ucraine, cu excepția Crimeei, declarăm despre fondarea unui nou stat, care reprezintă continuatorul legal al Ucrainei. Ne punem de acord ca noul stat să se numească Malorosia, deoarece denumirea ”Ucraina” s-a discreditat”, a declarat Zaharcenko, potrivit sursei citate.

După Zaharcenko, capitala proiectatei Malorusii ar urma să devină orașul Donețk, iar Kievul ar urma să dețină un statut de”centru istoric și cultural”. În calitate de drapel oficial ar urma să fie recunoscut stindardul personal al lui Bogdan Hmelnițki, hatmanul Căzăcimii din Zaporojie care a negociat, în 1654, acordul de la Pereiaslav, prin care statul căzăcesc  devenea parte din Principatul Moscovei, eveniment istoric considerat act de unificare al Ucrainei cu Rusia în istoriografia din Federația Rusă.

Șeful separatist Aleksandr Zaharcenko a mai propus introducerea în ”Malorusia” a stării excepționale pentru o perioadă de 3 ani ”pentru evitarea haosului (…) în această perioadă fiind interzisă activitatea oricăror partide politice, și tot în acest termen să înceapă investigațiile cu participarea comunității internaționale a infracțiunilor din Odesa, de pe Maidan (Piața Independenței din Kiev, scena confruntărilor violente ale insurecției anti-Ianukovici din ianuarie-februarie 2014 n.r.) și din Donbas”, conform sursei citate.

”Malorusia”, înlocuitoare cu jumătate de măsură a ”Novorusiei”

După ce acțiunile separatiste din aprilie 2014 au eșuat în regiunea Harkov, situată la nord de regiunile Lugansk și Donețk, secesiunea pro-rusă s-a repliat în regiunea Donbas, în bazinul Donului. Orașul Harkov (Harkiv, în ucraineană), fondat în 1654, anul semnării Acordului ruso-căzăcesc de la Pereiaslav menționat anterior, a fost capitala Ucrainei Sovietice între 1919 și 1934, fiind primul oraș ucrainean ocupat de trupele roșii (comuniste) în războiul civil izbucnit după lovitura de stat bolșevică de la Petrograd din 7 noiembrie 1917. În prezent, Harkov are o populație de aproape 1.500.000 de locuitori și este al doilea oraș ca mărime al Ucrainei după capitala Kiev.

Eșuarea din 2014 a fondării celei de-a treia ”republici populare”, cea a Harkovului, în urma unei operațiuni a Ministerului Afacerilor Interne de la Kiev de destructurare a rețelei separatiste locale, a pus capăt, din punct de vedere tactic, planului de a înființa așa-zisa ”Novorosia” (Rusia nouă), un stat care urma să cuprindă întreaga jumătate estică a Ucrainei, cea din stânga fluviului Nipru (care trece și prin Kiev). În martie, aprilie și mai 2014, în mediile pro-ruse din estul Ucrainei circula expresia ”Primăvara rusă” (Russkaia Vesna), aceasta însemnând întoarcerea Ucrainei din stânga Niprului în componența Rusiei.

După ce Harkovul, cel mai potrivit oraș pentru a fi capitală a ipoteticei Novorusii care urma să includă orașul Odesa și să se întindă spre sud până la gurile Dunării, a revenit sub controlul autorităților de la Kiev, eșafodajul simbolic al rebeliunii armate pro-ruse din Ucraina și-a pierdut principalul referent istoric. ”Novorusia” a fost denumirea sudului actual al Ucrainei, situat în apropierea litoralului Mării Negre, în perioada extinderii Imperiului Rus spre sud-est – în secolul XVIII, în timpul domniei împărătesei Ecaterinei a II-a.

”Malorusia” anunțată ieri de șeful separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei nu este, prin urmare, altceva decât un surogat al ”Novorusiei”, cu o capitală-surogat: Donețk, care nu reușește să trezească mari adeziuni sentimentale populației întregii Ucraine, fiind perceput în cea mai mare măsură ca un oraș industrial sovietic de ucrainenii de la Kiev sau din Ucraina occidentală (Galiția, cu centrul istoric la Lvov).

”Rușii mici” (malorușii) este denumirea colonială din perioada țaristă a etnicilor ucraineni, folosită de administrația imperială rusă de la Sankt-Petersburg în secolele XIX și XX. În această ordine de idei, ceea ce fac astăzi separatiștii pro-ruși și susținuți financiar, logistic și militar de Kremlin, conduși de Aleksandr Zaharcenko, nu poate fi interpretat altfel decât ca o încercare disperată de a-și justifica dreptul de a controla în continuare teritoriul ucrainean pe care l-au ocupat cu forța armelor în anul 2014.

Autoritățile române iau atitudine față de evoluțiile de ultimă oră din estul Ucrainei

Într-un comunicat remis presei, Ministerul Afacerilor Externe de la București condamnă proclamarea ”Malorusiei” în estul Ucrainei. Vă prezentăm integral comunicatul MAE:

”Ministerul Afacerilor Externe condamnă proclamarea, la 18 iulie 2017, de către separatiştii din Doneţk a unui așa-zis nou stat în estul Ucrainei, denumit „Mica Rusie”. Acest act contravine, în mod flagrant, normelor de drept internaţional şi încalcă suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

Reamintim faptul că România susţine ferm implementarea Acordurilor de la Minsk și îndeamnă la o conduită în sensul implementării Acordurilor, acestea fiind singurul cadru viabil şi recunoscut, care permite soluţionarea politică a conflictului din Donbas.

România susţine necesitatea respectării independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional.”

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *