Direcția Națională Anticorupție (DNA) a confirmat oficial că dosarul penal privind achiziția de vaccinuri anti‑COVID‑19 este încă în lucru, la aproape cinci ani de la deschiderea anchetei și fără o rezoluție publică clară asupra stadiului cercetărilor.
Un dosar deschis de mult timp, dar fără noutăți
Potrivit DNA, procedurile privind achizițiile de vaccinuri anti‑COVID‑19 sunt încă în curs, iar detalii suplimentare privind progresul anchetei nu pot fi făcute publice din cauza prevederilor legale referitoare la urmărirea penală, potrivit Digi24.
Ancheta a început în 2021, iar în 2023 procurorii au pus sub urmărire penală mai multe persoane publice — printre care foști miniștri ai Sănătății și un fost prim‑ministru — pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. DNA a susținut că autoritățile de atunci ar fi contractat, fără analize sau justificări legale, un număr semnificativ mai mare de doze de vaccin decât era nevoie.
Președintele Nicușor Dan a comentat anterior cazul, numindu‑l „un dosar deschis de multă vreme și care nu avansează”, criticând, în mod implicit, ritmul lent al anchetei.
Proces internațional cu Pfizer: România a pierdut în primă instanță
În paralel cu ancheta DNA, România s‑a aflat într‑un proces civil cu compania farmaceutică Pfizer, în care a fost obligată de o instanță belgiană să respecte contractele de achiziție și să achite vaccinurile comandate în perioada pandemiei.
La începutul lunii aprilie 2026, Tribunalul de Primă Instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru dozele de vaccin pe care le‑a refuzat — contract semnat în 2021. Decizia este executorie, dar nu este definitivă și poate fi contestată în apel.
Suma reprezintă contravaloarea unei cantități importante de vaccin anti‑COVID‑19 pe care autoritățile române au considerat, la momentul respectiv, că nu este necesară în contextul evoluției pandemiei și a stocurilor existente.
Ce a reclamat Pfizer în instanța belgiană
În plângerea depusă la tribunalul din Belgia, Pfizer a susținut că România a refuzat să semneze un amendament la contractul inițial, negociat de Comisia Europeană, care ar fi permis reducerea volumelor de vaccin și ajustarea livrărilor în funcție de evoluția situației epidemiologice. Această renegociere ar fi fost benefică pentru ambele părți, dar România a refuzat să o accepte, generând disputa contractuală.
Compania farmaceutică a mai precizat că a cerut Guvernului român să participe la medieri alături de reprezentanți ai Comisiei Europene pentru a evita un proces, dar că autoritățile nu au răspuns acestei solicitări. Pfizer a cerut nu doar plata vaccinurilor neachitate, ci și dobânzi conform ratei de finanțare a Băncii Centrale Europene plus un adaos suplimentar de 5 puncte procentuale.
Reacții și consecințe
Decizia instanței belgiene a generat reacții puternice în România, atât pe plan politic, cât și administrativ:
- Guvernul susține că hotărârea nu este definitivă și va fi contestată, în timp ce Ministerul Sănătății a recunoscut că nu are în buget suma necesară acoperirii integrale a datoriei.
- Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rafila susține că decizia de a nu achiziționa zeci de milioane de doze de vaccin a fost corectă din perspectiva utilizării resurselor publice, în timp ce Vlad Voiculescu critică abordarea autorităților ca fiind costisitoare și neadecvată.
- PSD a amenințat cu plângeri penale împotriva foștilor miniștri pentru modul în care a fost gestionat contractul, acuzând responsabilități politice pentru pierderea în instanță.
Cazul achiziției de vaccinuri COVID‑19 rămâne un subiect intens dezbătut în România, care combină investigații penale de lungă durată cu dispute juridice internaționale costisitoare. În timp ce DNA continuă ancheta internă fără un termen clar de finalizare, România se confruntă cu obligații financiare semnificative în urma procesului cu Pfizer, într‑un context în care deciziile politice din timpul pandemiei sunt reevaluate și criticate puternic
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
