Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) apreciază, în ultimul raport, progresele făcute de România în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi lupta împotriva corupţiei. Cu toate acestea, instituţia remarcă o serie de preocupări, între care libertatea şi pluralismul presei, incluziunea cetăţenilor romi şi hotărârile neexecutate ale Curţii Europene a Drepturilor Omului şi face o mulţime de recomandări, între care respectarea opiniilor exprimate de Comisia de la Veneţia şi GRECO, informează News.ro.
Potrivit Comitetului de Monitorizare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, ”România a făcut progrese semnificative în vederea îndeplinirii standardelor în domenii esenţiale pentru funcţionarea instituţiilor democratice, inclusiv în ceea ce priveşte sistemul judiciar şi lupta împotriva corupţiei”.
De asemenea, APCE a lăudat autorităţile române pentru răspunsul lor rapid la afluxul de persoane care au avut nevoie de ajutor umanitar internaţional, ca urmare a agresiunii conduse de Rusia împotriva Ucrainei.
Cu toate acestea, ultimul raport subliniază o serie de preocupări, în special în ceea ce priveşte libertatea şi pluralismul presei, incluziunea cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome şi faptul că România se numără printre statele cu cel mai mare număr de hotărâri neexecutate ale Curţii Europene a Drepturilor Omului.
”Comisia a formulat o serie de recomandări adresate autorităţilor române în domeniul justiţiei, al luptei împotriva corupţiei, al executării hotărârilor Curţii, al mass-media şi al protecţiei persoanelor aparţinând minorităţilor şi grupurilor vulnerabile, pentru a îndeplini cât mai bine obligaţiile asumate la aderarea la organizaţie. Sustenabilitatea şi eficacitatea reformelor vor trebui să fie confirmate prin punerea în aplicare corespunzătoare a legislaţiei”, se arată într-un comunicat oficial al APCE.
Totodată, instituţia a decis să solicite Comisiei de la Veneţia un aviz cu privire la cele trei proiecte de lege privind justiţia, şi anume privind statutul magistraţilor, organizarea sistemului judiciar şi Consiliul Superior al Magistraturii.
Recomandările formulate României de către specialiştii europeni
În domeniul judiciar:
să continue reforma în curs de desfăşurare, respectând termenele stabilite prin Strategia pentru dezvoltarea sistemului judiciar pentru perioada 2022-2025;
să ia în considerare recomandările şi să abordeze preocupările formulate de către Comisia de la Veneţia şi GRECO în pregătirea proiectelor de legi privind justiţia care urmează să fie prezentate Parlamentului în toamna anului 2022;
să asigure incluziunea în procesul legislativ;
să desfăşoare consultări semnificative cu toate părţile interesate şi să încerce să ţină seama de diferitele opinii;
să introducă garanţii adecvate în noul sistem de investigare şi urmărire penală a infracţiuni în sistemul judiciar, ca urmare a desfiinţării Secţiei de investigare a infracţiunilor în sistemul judiciar, în vederea garantării independenţei judiciare;
să continue punerea în aplicare a măsurilor deja adoptate care vizează creşterea eficienţei şi a calităţii sistemului judiciar, inclusiv creşterea numărului de magistraţi recrutaţi, redistribuirea volumului de muncă al instanţelor şi creşterea gradului de digitalizare a sistemului judiciar.
În domeniul luptei împotriva corupţiei:
să continue punerea în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie şi să asigure un sprijin politic hotărât pentru eficacitatea acesteia;
să modifice Codurile penal şi de procedură penală în conformitate cu deciziile ale Curţii Constituţionale şi cu recomandările Comisiei de la Veneţia în ceea ce priveşte termenele stabilite prin Strategia naţională anticorupţie;
să abordeze în mod eficient problema lipsei de resurse umane în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
În domeniul executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului:
să intensifice eforturile de punere în aplicare a hotărârilor Curţii, în special a celor privind nouă cauze principale care fac obiectul procedurii de supraveghere consolidată a Comitetului de Miniştri şi peste trei sute de cauze repetitive;
să ia în considerare explorarea fezabilităţii de a organiza sesiuni de formare în cooperare cu Consiliul Europei cu privire la punerea în aplicare a hotărârilor Curţii;
să analizeze posibilitatea de a explora fezabilitatea organizării unor sesiuni de formare în cooperare cu Unitatea de cooperare a Adunării Parlamentare cu privire la urmărirea legislativă a hotărârilor Curţii. Articolul integral AICI.
Documentul poate fi consultat AICI.
