Primăria Municipiului București a publicat proiectul de buget pentru anul 2026, estimat la aproximativ 8,4 miliarde de lei. Din această sumă, între 2,7 și 2,8 miliarde de lei sunt alocate investițiilor, cu accent pe modernizarea infrastructurii critice, dezvoltarea transportului public și proiecte de mediu.
Investiții prioritare în termoficare și transport
Cea mai mare parte a fondurilor de investiții este direcționată către reabilitarea sistemului de termoficare, pentru care este alocată o sumă de peste un miliard de lei. Rețeaua, învechită și afectată de avarii frecvente, este deja în proces de modernizare, lucrările fiind în desfășurare pe peste 100 de kilometri de conducte, cu planuri de extindere în perioada următoare, potrivit G4Media.
Transportul public reprezintă a doua prioritate majoră, beneficiind de aproape un miliard de lei. Fondurile sunt destinate modernizării liniilor de tramvai, achiziției de vehicule electrice și dezvoltării infrastructurii aferente, inclusiv construirea sau modernizarea depourilor.
Proiecte urbane și de mobilitate
Bugetul include și investiții în infrastructura rutieră și urbană, printre care continuarea lucrărilor la Prelungirea Ghencea, modernizarea bulevardului Dimitrie Pompeiu și intervenții la Pasajul Basarab. În paralel, sunt prevăzute fonduri pentru dezvoltarea pistelor de biciclete, modernizarea iluminatului public prin tehnologie LED, actualizarea Planului Urbanistic General și realizarea Registrului Verde al Capitalei.
Extinderea rețelelor de apă și canalizare în zonele periferice completează lista proiectelor considerate esențiale pentru dezvoltarea orașului.
Cheltuieli de funcționare dominante
Structura bugetului evidențiază însă o pondere ridicată a cheltuielilor de funcționare. Din totalul de 8,4 miliarde de lei, aproximativ 5,7 miliarde sunt alocate funcționării, în timp ce doar 2,7 miliarde merg către dezvoltare.
Un capitol important îl reprezintă subvențiile, estimate la circa 2,5 miliarde de lei, direcționate în special către transportul public și sistemul de termoficare. La acestea se adaugă costurile cu dobânzile și rambursările datoriilor.
Dependință de fonduri externe și flexibilitate redusă
Veniturile Capitalei depind în mare măsură de alocările de la bugetul de stat și de fondurile europene, ceea ce limitează autonomia financiară a administrației locale. Primarul general, Ciprian Ciucu, a subliniat că flexibilitatea bugetară este foarte redusă și nu permite o planificare eficientă pe termen lung.
Edilul a criticat și întârzierea adoptării bugetului, considerând „absurd” faptul că acesta este aprobat abia în luna mai, în loc să fie stabilit din anul precedent. „Este absurd ca bugetul să fie aprobat în luna mai. Normal ar fi fost să îl avem votat în luna noiembrie a anului trecut”, a declarat acesta.
Pierderi bugetare și datorii acumulate
Potrivit primarului, Primăria Capitalei se confruntă cu datorii semnificative și pierderi bugetare din anii anteriori, estimate la aproximativ 3,5 miliarde de lei, generate de modificări legislative și decizii guvernamentale.
„În 2024 și 2025, am fost lipsiți de aproximativ 3,5 miliarde de lei, ceea ce a dus la acumularea unor datorii foarte mari”, a explicat Ciucu, subliniind că aceste constrângeri limitează capacitatea administrației de a susține investiții majore fără sprijin extern.
Critici privind modul de alocare a fondurilor
Primarul a atras atenția și asupra dependenței de deciziile guvernamentale, afirmând că majoritatea veniturilor generate în București nu ajung la Primăria Capitalei, ci sunt distribuite către sectoare.
„Municipiul București are o flexibilitate bugetară foarte scăzută. Toți banii vin de la Guvern, iar marea majoritate a taxelor plătite de bucureșteni nu ajung la Primăria Capitalei, ci la sectoare”, a declarat acesta.
În același timp, Ciucu a criticat modul în care este construit bugetul, pe care l-a descris drept „un buget de bazar”, rezultat în urma negocierilor politice.
El a subliniat necesitatea unei legislații care să asigure predictibilitate: „Orice primar trebuie să știe cum va arăta structura bugetului său și peste doi, trei sau cinci ani.”
Referendumul și dificultățile de implementare
În ceea ce privește referendumul local inițiat de Nicușor Dan privind distribuirea fondurilor între Primăria Capitalei și sectoare, Ciucu consideră că acesta este dificil de aplicat în practică.
El a explicat că evaluarea a sute de proiecte de investiții de către Consiliul General ar necesita un proces îndelungat și complex, în condițiile în care există numeroase proiecte aflate în diferite stadii de dezvoltare.
„Nimeni nu are capacitatea să spună care școală, care spital sau care stradă este prioritară. Sunt sute de proiecte, iar o astfel de negociere ar putea dura luni de zile”, a afirmat edilul.
În aceste condiții, autoritățile au convenit ca stabilirea bugetului să țină cont de execuția bugetară din anii anteriori, ca soluție pragmatică pentru actualul context financiar.
