Executivul de la București a trimis Comisiei Europene două proiecte de Ordonanțe de Urgență (vezi documentele AICI și AICI) care vizează reducerea deficitului bugetar. Una dintre acestea urmărește reducerea cheltuielilor publice, iar cealaltă vizează modificarea codului fiscal pentru a strânge mai mulți bani la buget. Iată care sunt principalele prevederi ale ordonanțelor.
Un impozit special
Ordonanța pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale introduce un „special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare”. Potrivit documentului, vor fi obligați să plătească acest impozit special pe bunuri imobile și mobile de valoare mare următorii:
- a) persoanele fizice care au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România a căror valoare impozabilă calculată potrivit art. 457, individuală sau cumulată, după caz, depășește 2.500.000 lei;
- b) persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme care trebuie înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei. Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această dată pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior.
Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare se calculează astfel:
- a) în cazul proprietăților reprezentând clădiri rezidențiale, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă individuală sau suma valorilor impozabile individuale, după caz, comunicată/comunicate de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei;
- b) în cazul proprietăților reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei.
O taxă nouă pentru companii
Tot Ordonanța pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale introduce un ajustor fiscal pentru impozitul pe profit. Conform documentului, contribuabilii care determină un impozit pe profit cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul mai mic decât ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit, sunt obligați la plata impozitului pe profit la nivelul acestui ajustor. În cazul în care contribuabilii înregistrează pierdere fiscală se aplică următoarele reguli:
- a) contribuabilii care înregistrează pierdere fiscală cumulată la sfârșitul trimestrului/anului de calcul sunt obligați la plata impozitului la nivelul ajustorului determinat potrivit alin. (2) lit.
- b) în cazul în care nu se înregistrează cheltuieli de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. b), ajustorul este zero;
Contribuabilii care înregistrează profit impozabil cumulat la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, dar ca urmare a recuperării pierderii fiscale din anii precedenți, potrivit art. 31, înregistrează pierdere fiscală, sunt obligați la plata impozitului la nivelul ajustorului determinat potrivit alin. (2) lit. a).
Documentul explică și cum se calculează acest ajustor fiscal. Contribuabilii care desfășoară activitate în domeniul financiar-bancar și de asigurări-reasigurări datorează suplimentar pe lângă impozit pe profit cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, nivelul ajustorului fiscal ca indicator de disciplină fiscală care are drept scop instituirea unui nivel minim de impozit pe profit datorat, determinat astfel:
AFIP = 16%*[(5% *(VT – Vs) + Sch]
(3) Ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit este un indicator de disciplină fiscală care are drept scop instituirea unui nivel minim de impozit pe profit datorat de contribuabili și se determină astfel:
- a) Pentru contribuabilii, alții decât cei de la lit. b):
AFIP = 16%*[(3% *(VT – Vs) + Sch]
- b) Pentru contribuabilii care înregistrează pierdere fiscală cumulată la sfârșitul trimestrului/anului de calcul și oricare dintre următoarele cheltuieli referitoare la dobânzi definite potrivit art. 7 pct. 12, consultanță, management, la redevențele definite potrivit art. 7 pct. 36, altele decât cele specifice activităților de inovare și/sau cercetare-dezvoltare, înregistrate în relația cu o persoană afiliată, definită potrivit art. 7 pct. 26, sau cu o persoană situată într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații:
AFIP = 16%*Sch
Cheltuielile respective se determină cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat și până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul.
(4) Pentru aplicarea alin.(2) și alin.(3), lit. a) și b), indicatorii au următoarea semnificație:
AFIP = ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit determinat cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul.
VT = veniturile totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul.
Vs = veniturile care se scad din veniturile totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, sunt:
– veniturile neimpozabile prevăzute la art. 23 și 24;
– veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
– veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
– veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
– veniturile din subvenţii;
– veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
Sch = suma cheltuielilor referitoare la dobânzi definite potrivit art. 7 pct. 12, consultanță, management, drepturi de proprietate intelectuală, inclusiv cu redevențe definite potrivit art. 7 pct. 36, altele decât cele specifice activităților de inovare și/sau cercetare-dezvoltare, înregistrate în relația cu o persoană afiliată, definită potrivit art. 7 pct. 26, sau cu o persoană situată într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații; suma acestor cheltuieli se calculează de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat și până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul.
Cote noi de impozitare pentru microîntreprinderi
Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
- a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit. b) pct. 2;
- b) 3%, pentru microîntreprinderile care: 1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau 2. desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentație n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice, pentru activități ale notarilor și avocaților, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.”
Scutirea de impozit în IT se aplică doar pentru venituri lunare brute sub 10.000 lei
Așa cum era deja vehiculat, scutirea de impozit în sectorul IT, agricultură și industria alimentară se va aplica doar pentru veniturile brute lunare care nu depășesc 10.000 lei inclusiv obținute din salarii și asimilate salariilor realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă. Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale.
Creștere TVA și accize mai mari la țigări și alcool
Potrivit documentelor, mai multe produse vor aplica TVA de 9% în loc de 5%, iar altele de 19% în loc de 9%. Totodată din 2024, vor crește accizele la țigarete și produse alcoolice. Potrivit documentului, acciza la țigarete se va majora la 672,92 lei/1.000 țigarete în 2024, față de nivelul actual de 594,97 lei/1.000 țigarete. Prin derogare însă, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 martie 2024 inclusiv, acciza specifică pentru țigarete este de 540,938 lei/1.000 țigarete.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
