Skip to content
Politică

DOCUMENT Impozitarea progresivă, o temă falsă? Cum au îngropat social-democrații un proiect legislativ similar în 2020

Inquam Photos / Octav Ganea

În ultimele zile agenda publică a fost dominată de un subiect care a stârnit controverse: dezbaterea privind introducerea impozitării progresive vs menținerea cotei unice, care nu mai este oricum atât de unică. Pe scurt, PSD, prin vocea lui Marcel Ciolacu, susține măsura, însă liberalii nu sunt atât de convinși de necesitatea ei. Premierul Nicolae Ciucă a declarat că “PNL continuă să susțină cota unică”. Controversa poate genera dispute în interiorul coaliției PSD – PNL.

Specialiștii în economie și-au exprimat și ei punctul de vedere. În opinia acestora problema principală este legată de modul în care se face colectarea și nu impozitarea propriu-zisă. Așadar, o reformă a ANAF-ului ar reprezenta mai degrabă pasul logic.

Impozitarea progresivă, o temă falsă?

Dar disputa declanșată de PSD pe marginea impozitării progresive ar putea fi doar o temă falsă, o tentativă de distragerea a atenției publice (și a opoziției) de la o temă mult mai spinoasă – inflația. Care sunt dovezile?

În 2020, PSD a avut un proiect de lege care viza tocmai impozitarea progresivă. Din document reiese cum au gândit social-democrații pragurile de impozitare. Astfel, pentru un salariu brut  de sub 3000 de lei, social-democrații propuneau un impozit zero și o contribuție de 25% la CAS și 10% CASS. Pentru venituri cuprinse între 3001 și 4000 de lei brut se stabilea un impozit de 2,5%, reducându-se în schimb contribuția la CAS  la 20% și la CASS 7,5%. Un impozit de 5% era aplicat salariilor cuprinse între 4001 și 8500 de lei brut. Contribuțiile la CAS se modificau ușor cu cât creștea venitul brut între 20% și 25% pentru CAS, în timp ce CASS-ul rămânea stabilit la nivelul de 10 procente. Salariile de peste 8500 de lei brut urmau să fie impozitate cu 10%, iar CAS-ul și CASS-ul se modificau între 25% – 27,5% și, respectiv între 10% -12,5%.

Inițiatorul proiectului era social-democratul Marius Sorin Ovidiu Bota, iar această propunere a fost adusă probabil în atenția lui Marcel Ciolacu, în calitate de președinte al Camerei Deputaților și Robert Cazanciuc, în calitate de președinte al Senatului. Dar proiectul avea să fie îngropat definitiv în Parlament deși PSD l-ar fi putut impune pe agenda forului legislativ.

Chiar dacă în 2020 PNL se afla la guvernare cu Ludovic Orban în calitate de premier, liberalii nu dețineau o majoritate parlamentară. Guvernul liberal depindea de sprijinul PSD pentru a se menține la guvernare. În Camera Deputaților, PSD avea 122 de parlamentari, în timp ce PNL avea doar 82. La Senat, PSD avea 69 de membri, iar liberalii aveau mai puțin de jumătate. Cu alte cuvinte, social-democrații ar fi putut împinge cu ușurință o astfel de lege în Parlament, chiar dacă se aflau teoretic în opoziție, fără să împărtășească o rezistență prea mare din partea PNL care ar fi fost obligat să se alieze cu PMP, USR și eventual UDMR pentru a bloca legislația în Camera Deputaților, iar la Senat ar fi avut teoretic zero șanse să o blocheze dacă nu ar fi reușit să convingă parlamentari de la PSD. Altfel spus, PSD ar fi putut să treacă proiectul de lege destul de ușor prin Parlament la vremea respectivă, iar PNL ar fi trebuit să depună mari eforturi pentru a bloca sau întârzia adoptare legislației.

Dar așa cum știm retrospectiv, lucrurile nu au stat astfel. Proiectul social-democraților a dispărut de pe agenda publică doar pentru a fi dezgropat din nou acum.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *