Ministerul Muncii a pus, joi, în dezbatere publică, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Acesta prevede pensionarea magistraţilor la vârsta standard din sistemul public de pensii, instituirea unei condiţii de vechime minimă în muncă de 35 de ani şi limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net din ultima lună de activitate. Judecătorii Curţii Constituţionale sunt exceptaţi de la aceste prevederi, întrucât statutul lor este reglementat printr-o lege proprie.
Proiectul de act normativ prevede:
- stabilirea vârstei de pensionare pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
- instituirea unei condiţii de vechime minime în muncă de cel puţin 35 de ani;
- un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării;
- o nouă eşalonare a vechimilor asimilate care intră în calculul perioadei utile pentru pensia de serviciu până în anul 2029;
- o nouă eşalonare a creşterii vârstei de pensionare pentru magistraţi, prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an şi 6 luni, până în anul 2036;
- introducerea posibilităţii de pensionare anticipată la împlinirea unei vechimi minime de 35 de ani în funcţiile respective, cu aplicarea unei penalizări anuale de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public;
- modificarea dispoziţiilor privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a proiectului pentru acordarea bonificaţiei de 1%.
În plus, se vizează introducerea unor norme tranzitorii referitoare la menţinerea deciziilor de pensionare şi la acordarea drepturilor astfel cum erau reglementate în legislaţia anterioară de la momentul îndeplinirii lor celor care îndeplinesc condiţiile de pensionare până la 1 octombrie 2025, data intrării în vigoare a acestei legi, dar şi armonizarea dispoziţiilor similare din Legea nr. 567/2004 şi Legea nr. 361/2023 cu cele din Legea nr. 303/2022.
Judecătorii CCR, exceptaţi de la aceste prevederi
De la aceste reglementări sunt excluşi judecătorii Curţii Constituţionale.
„Statutul judecătorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR. Dacă ar fi continuat să fie menţionaţi în Legea nr. 303/2022, am fi ajuns la un paralelism legislativ – două legi care reglementează aceeaşi situaţie, dar în mod diferit – ceea ce ar fi presupus o încălcare a principiului legalităţii şi securităţii juridice prevăzut de art. 1, alin. (5) din Constituţie.
De altfel, este firesc să existe o reglementare diferită, situaţia în sine este complet diferită, iar cele mai importante modificări oricum nu ar fi fost aplicabile – spre exemplu, Legea nr. 303/2022 impune o vechime în profesia de judecător sau procuror de 25 de ani pentru a ieşi la pensie, în timp ce judecătorii Curţii Constituţionale au un mandat de maxim 9 ani. Similar, calitatea de judecător CCR nu e limitată de o vârstă de pensionare – nu putem obliga judecătorii CCR să se pensioneze la 65 de ani, aşa cum se întâmplă cu ceilalţi magistraţi.
În sine, reglementările speciale pentru judecători şi procurori nu puteau fi aplicate şi judecătorilor CCR. Prin urmare, statutul judecătorilor CCR va rămâne reglementat doar de Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea CCR, iar orice modificări vor fi realizate pe viitor prin intervenţie asupra acestei legi”, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, invocând opinii ale specialiştilor.
Potrivit Legii care reglementează activitatea CCR, „judecătorii Curţii Constituţionale cu o vechime în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior de cel puţin 25 de ani, indiferent de vârstă şi de data pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute. Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea menţionată, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile aferente ale judecătorilor Curţii Constituţionale. Pensia de serviciu se recalculează, la cerere, prin adăugarea vechimii dobândite în funcţia de judecător după data stabilirii acesteia”.
Miercuri, premierul Ilie Bolojan a declarat la Digi24, întrebat dacă magistrații au făcut vreo contrapropunere la planul de reformare a pensiilor speciale, că luni va avea o întâlnire cu asociațiile magistraților.
„Din discuțiile pe care le-am avut, în afară de a contesta aceste măsuri legate de faptul că vârsta de pensionare trece la vârsta standard, deci de 65 de ani, așa cum este și normal, că pensia nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu net în plată, aceste aspecte, sigur, au fost cele mai puternic contestate și apoi, sigur, o perioadă de tranziție între actuale prevederi și noile prevederi care să fie în accepțiunea lor cât mai lungă. Nu am ajuns la o soluție”, a spus premierul.
Cu toate acestea, Bolojan a subliniat că „toate aceste legi trebuie să fie în pachetul doi, pentru că ele au efecte atât pe componenta de justiție socială, dar partea de administrație, partea de sănătate, sunt aspecte structurale, înseamnă sume imense de bani pe care, într-o formă sau alta, așa cum v-am spus, nu le mai putem duce în spate”.
Citeste mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
