Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a luat act, marţi, de un raport de audit transmis de Curtea de Conturi privind eficienţa şi eficacitatea programelor, acţiunilor şi măsurilor întreprinse pentru prevenirea riscului de inundaţii, răspunsul şi refacerea după efectele produse de acestea pe teritoriul României în perioada 2014-2021.
Raportul vine în urma unui audit efectuat de reprezentanţii Curţii de Conturi, în perioada 12 ianuarie 2022 – 30 iunie 2023, la Ministerul Mediului, Ministerul de Interne, Ministerul Dezvoltării şi Administraţia Naţională „Apele Române”.
Documentul arată că, în România, „capacitatea infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor este afectată semnificativ atât în ceea ce priveşte prevenirea riscului de inundaţii, cât şi în perspectiva limitării efectelor produse de acestea pe teritoriul ţării din cauza insuficienţei resurselor financiare, umane şi materiale alocate”.
„Obiectivul principal al acţiunii a fost acela de a evalua performanţa programelor, acţiunilor şi măsurilor întreprinse de entităţile auditate pentru prevenirea riscului de inundaţii, răspunsul şi refacerea după efectele produse de acestea pe teritoriul României. După efectuarea misiunii de audit, una dintre concluziile care s-a desprins a fost aceea că, în România, capacitatea infrastructurii de protecţie împotriva inundaţiilor este afectată semnificativ atât în ceea ce priveşte prevenirea riscului de inundaţii, cât şi în perspectiva limitării efectelor produse de acestea pe teritoriul ţării din cauza insuficienţei resurselor financiare, umane şi materiale alocate”, arată sinteza documentului transmis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.
Curtea de Conturi mai precizează că, „pentru gestionarea riscului la inundaţii, entităţile auditate au efectuat demersuri în vederea elaborării de norme tehnice pentru zonele expuse la inundaţii, organizării sistemului de management al situaţiilor de urgenţă şi asigurării coordonării tehnice la nivel naţional, însă performanţa activităţilor a fost afectată de unele deficienţe, vulnerabilităţi şi puncte slabe”.
„Astfel, în operaţionalizarea acestor sisteme pot interveni dificultăţi generate fie de inexistenţa unei infrastructuri eficiente privind comunicarea, fie de colaborarea defectuoasă între autorităţi”, mai indică sursa citată.
Recomandările făcute de către Curtea de Conturi
Pentru eliminarea deficienţelor, diminuarea riscurilor şi a punctelor slabe constatate, echipa Curţii de Conturi a formulat o serie de recomandări, precum:
– Analiza şi redimensionarea, dacă este cazul, a structurilor de personal în strânsă corelaţie cu complexitatea măsurilor, acţiunilor şi a ţintelor stabilite în cuprinsul Planului de acţiuni pentru implementarea Stategiei Naţionale de Management al Riscului la Inundaţii;
– Actualizarea cadrului legal;
– Intensificarea acţiunilor de prevenire şi pregătire a autorităţilor şi populaţiei;
– Asigurarea de resurse financiare adecvate pentru investiţiile în sistemul de apărare împotriva inundaţiilor.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
