Skip to content
Societate

DOCUMENTE ANAF oprește vămuirea în portul Constanța şi aduce zeci de mii de containere la vamă în București

realitateadeconstanta.net

Conducerea Direcției Generale a Vămilor (DGV), parte a ANAF, a decis oprirea operațiunilor de vămuire la birourile vamale de frontieră din Constanța, în principal cel din port, și direcționarea acestor operațiuni la birourile vamale din interiorul țării, motivul invocat fiind că acestea din urmă nu prea au activitate, în timp ce structura din port este încărcată, iar timpii de așteptare sunt mari.

Din cele 121.000 de containere care au intrat anul trecut prin portul Constanța cu destinație firme din România, pentru 81.600 firmele au ales, în contextul în care legislația UE le acordă dreptul să decidă unde fac vamă, derularea operațiunilor la punctul de intrare, în portul Constanța. După cum relevă documentul cu dispoziția internă, obținut de Profit.ro, miza este, în fapt, mutarea la structura din București a operațiunilor de vămuire pentru peste 43.000 de containere.

Autoritățile compară mereu portul Constanța cu portul olandez Rotterdam și afirmă că dezvoltarea acestuia și creșterea tranzitului de mărfuri sunt o prioritate. Dacă până la această restricție, firmele care aveau opțiunea vămuirii în Constanța sau București, alegeau Constanța, autorităție ar fi trebuit să se concentreze pe dezvoltarea serviciilor acolo unde are nevoie de ele mediul privat.

Pe noul raționament, firmele trebuie să caute cu containerele de marfă angajații ANAF, în loc ca ANAF să ofere acest serviciu acolo unde firmele au nevoie de el.

Până la momentul la care fac această operațiune, containerul este sigilat și se află doar în tranzit, în timp ce marfa este considerată intrată pe teritoriul UE, iar firma poate derula operațiuni cu bunurile respective. De exemplu, o firmă poate importa un container de marfă, să deruleze operațiunea de vămuire la Bratislava și să trimită containerul în România, iar pe traseu să mai și descarce/comercializeze din marfă. Pe teritoriul UE, firma poate alege unde face vama.

Restricția introdusă de Vama din România ia acum firmelor dreptul de a face vămuirea mărfurilor în Portul Constanța, unul dintre cele mai importante puncte de intrare din regiune pentru mărfuri. Măsura ar putea diminua competitivitatea portului, o infrastructură importantă a României în comerțul cu mărfuri.

Documentul arată că anul trecut, din 121.024 containere de marfă destinate operatorilor economici din România introduse prin portul Constanța, pentru 81.597, adică două treimi, firmele au ales să deruleze formalitățile vamale la birourile DGV din Constanța, Constanța și Constanța Sud. Acest lucru nu va mai fi însă posibil.

Totodată, din 57.879 containere destinate operatorilor economici din București și Ilfov introduse prin portul Constanța, pentru 43.232 (75%), operațiunile de import au fost derulate la birourile vamale de frontieră din Constanța.

După noua dispoziție, operațiunile acestea vor fi derulate, cel mai probabil, la Biroul Vamal de Interior București, din sectorul 6, sau la Biroul Vamal de Interior Ilfov, din Sectorul 1. Introducerea de restricții în portul Constanța este contrară declarațiilor politicienilor din ultimii ani.

Guvernanții au afirmat repetat importanța portului Constanța și nevoia de a îl dezvolta și de a atrage un trafic cât mai ridicat de containere. Având în vedere că firmele care aduceau containere cu marfă în București – Ilfov alegeau, în cazul a trei sferturi din total containere, să facă vama în Constanța și nu în București, putem presupune că noua restricție le va afecta activitatea și, în consecință, va face mai puțin atractiv portul Constanța.

Motivul măsurii este, potrivit DGV, că timpii de așteptare pentru controlul de trecere a frontierei se mențin la valori ridicate, peste media UE, aceștia fiind justificați de către birourile vamale de frontieră prin lipsa de personal. Un alt motiv ar fi că au existat controale ineficiente, sumare, la care nu a fost declarată valoarea în mod corect. De asemenea, angajații punctelor vamale de interior nu au suficientă activitate. Se ia activitatea de la Constanța, unde au nevoie firmele, și se mută pe la vămile de interior, în principal la București, ca să aibă toată lumea de lucru.

Există la nivelul birourilor vamale de interior discrepanțe foarte mari în ce privește încărcarea de activități pe personal – 27 din birourile vamale de interior având un grad de încărcare sub media națională„, explică directorul general al DGV, Marcel Mutescu, în nota trimisă direcțiilor regionale vamale.

Șeful Vămii nu explică de ce nu suplimentează personalul la Constanța și eventual să ia și alte măsuri necesare, astfel încât firmele să poată face operațiunile acolo unde au nevoie, nu unde există personal ANAF. O variantă ar fi suplimentarea personalului, astfel să se lucreze 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână. În prezent, la program de 24/24 au acces firmele doar în anumite situații de urgență.

Majoritatea punctelor vamale de transport rutier de marfă derulează un număr redus de operațiuni de vămuire, undeva la 7.000-7.500 anul trecut în total pentru punctele vamale Moravița, Jimbolia, Naidăș, Halmeu, Sighet, Sculeni (frontiera externă a UE).

Motivul este o dispoziție dată în 2016, deoarece aceste puncte vamale pentru trafic rutier nu dispun de capacitate tehnică (rampe, depozite, etc) suficientă pentru a derula operațiunile. Vama Constanța are, însă, dotări tehnice foarte bune și personal. Pe modelul vămilor terestre, în Constanța ar putea rămâne cu un număr nesemnificativ de operațiuni de import derulate.

Restricțiile pentru Constanța vin la pachet cu promisiunea încurajării procedurii simplificate, de vămuire la domiciliul operatorului economic. Astfel, această procedură ar trebui să urce de la circa 10% în prezent la aproximativ 25%.

ANAF anunță sec facilități pentru sprijinirea activității operatorilor economici „În vederea sprijinirii mediului de afaceri și având în vedere timpii ridicați înregistrați pentru îndeplinirea formalităților vamale la trecerea frontierei, precum și pentru sprijinirea activității operatorilor economici în contextul dificultăților economice generate la nivel mondial de criza COVID-19, conducerea ANAF a dispus un set de mãsuri care vor fi implementate la nivelul structurilor vamale teritoriale începând cu luna august 2020„, potrivit unui comunicat al ANAF.

  • Reducerea numărului de operațiuni de import de mărfuri pentru care formalitățile vamale de punere în liberă circulație se efectuează în birourile vamale de frontieră.
  • Direcționarea mărfurilor prezentate la frontieră în vederea importului către birourile vamale de interior în a căror arie de competență se află sediul operatorului economic importator.
  • Creșterea numărului operatorilor economici care utilizează procedura simplificată de declarare a mărfurilor prin înscrierea în evidențele declarantului.
  • Întărirea compartimentelor operative de control vamal prin alocarea de resurse umane suplimentare în structurile vamale cu activitate sporită.
  • Uniformizarea activității de control desfășurate de structurile vamale de la nivel central, regional și local.
  • Fluidizarea traficului de mărfuri prin birourile vamale de frontieră și întărirea controlului vamal pentru combaterea faptelor de contrabandă și fraudă vamală la frontieră prin degrevarea de operațiunile comerciale care nu implică derularea formalităților vamale în frontieră.
  • Efectuarea cu prioritate, în birourile vamale de frontieră, a formalităților vamale în cazul mărfurilor pentru care particularitățile caracteristicilor fizice ale acestora (mărfurile vrac) sau particularitățile operațiunii comerciale sau de transport (mărfuri ce necesită gruparea înainte de încărcare în cazul transportului naval), respectiv vamale (mărfuri ce fac obiectul cererilor pentru alocarea de cote tarifare)  impun desfãșurarea formalităților vamale de import în frontieră.
  • Eficientizarea controalelor vamale prin dezvoltarea componentei de analiza de risc în cadrul structurilor vamale teritoriale.

În prezent, în România, operațiunile vamale în care sunt utilizate procedurile simplificate de declarare a mărfurilor dețin o pondere redusă, respectiv de 10%, față de 65,57% media la nivelul UE.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *