Doi martori din dosarul în care fostul premier Victor Ponta și ex-ministrul Transporturilor Dan Șova au fost trimiși în judecată s-au văzut prinși în ping-pong-ul birocratic dintre Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Poliția Română.
DNA și Poliția Capitalei au creat un haos greu de descris în viața a doi martori-cheie din dosarul de corupție „Turceni-Rovinari”, în care au fost trimiși în judecată senatorul Dan Șova și deputatul Victor Ponta.
Cele două instituții ale statului se războiesc și se contrazic în documente oficiale, în timp ce viața martorilor amenințați Alin Brâncuș și Simona Ciurcu s-a transformat într-un calvar.
Cei doi martori nu știu ce să mai creadă: s-au adresat Ministerului Justiției, Ministerului de Interne, Administrației Prezidențiale și Guvernului României pentru ca cineva să facă lumină în cazul lor și să le explice celor două instituții de forță cum ar trebui să aplice legea. Pentru a clarifica situația „martorilor amenințați”, România Liberă a obținut documente atât de la Poliție, cât și de la DNA. Actele, însă, sunt contradictorii și arată că legislația care reglementează protecția „martorilor amenințați” se aplică după ureche în România.
Pe 28 august 2015, procurorul Jean Uncheșelu de la DNA a emis o ordonanță de protecție prin care solicita Poliției Capitalei să asigure protecția martorilor Alin Brâncuș și Simona Ciurcu. Conform ordonanței lui Uncheșelu, cei doi martori se aflau atunci „într-o stare de pericol, existând o suspiciune rezonabilă că viața sau integritatea lor corporală poate fi pusă în pericol, având în vedere declarațiile date în fața organelor de urmărire penală de natură să contribuie la aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a persoanelor cercetate”.
În baza ordonanței DNA, Poliția Capitalei trebuia să întocmească un acord de protecție care să conțină toate măsurile de protecție ce urmau să fie luate pentru protejarea celor doi martori. Ulterior, documentul trebuia semnat de cei doi martori. În cazul în care aceștia refuzau să îl semneze, trebuia înștiințat procurorul de caz. Acesta din urmă, în situația dată, ar fi trebuit să anuleze ordonanța de protecție.
La data emiterii de către DNA a ordonanței de protecție, Poliția habar nu avea cum să asigure această protecție. Concluzia reiese cu certitudine dintr-un punct de vedere oficial, emis de către Poliția Capitalei la solicitarea ziarului România Liberă. Conform acestui punct de vedere, „încheierea unui acord de protecţie, precum şi modelul acestuia sunt prevăzute în Dispoziţia I.G.P.R. nr. 50/27.06.2016, cu intrare în vigoare la 01.07.2016”.
Practic, „modelul” de acord de protecție a fost aprobat de către Poliția Română la aproape un an după ce DNA a emis ordonanța de protecție. Logic, întrebarea care se pune este: cum anume au acordat polițiștii protecție martorilor amenințați, pe baza căror reglementări specifice?
Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (DGPMB) a încercat o justificare prin adresa citată anterior și a menționat prevederile Codului de Procedură Penală. Codul reglementează protecția martorilor amenințați la articolele 125-128. „Aceste prevederi legale nu impun necesitatea existenţei acordului pentru persoanele având calitatea de martor ameninţat în vederea aducerii la îndeplinire a măsurilor de protecţie dispuse”, a susținut Poliția Capitalei pentru publicația citată.
Totodată, DGPMB a mai precizat că în acest caz martorilor le-a fost prezentat acest act de obținere a acordului în mai multe rânduri, dar de fiecare dată martorii au refuzat să îl semneze. „Nesemnarea acordului de către martorul ameninţat nu înseamnă că Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti nu pune în aplicare măsurile dispuse prin ordonanţă în conformitate cu prevederile art. 126 CPP, act normativ de nivel superior în domeniu”, a completat Poliția Capitalei.
Informațiile furnizate de Poliția Capitalei au fost infirmate de către procurorii Marius Bulancea și Jean Uncheșelu de la DNA. Aceștia susțin într-un document transmis celor doi martori amenințați că, „în temeiul dispozițiilor legale (Cod Procedură Penală, Legea 682/2002, HG 760/2004) măsurile de protecție ce vă vizează pot fi puse în aplicare doar cu acordul scris al dvs. în cadrul unui acord de protecție, protocol de protecție sau plan de măsuri de protecție”.
Pentru a clarifica disputa dintre polițiști și procurori în cazul martorilor din dosarul Șova-Ponta, RL a solicitat un punct de vedere și Direcției Naționale Anticorupție. Instituția, însă, se ascunde în spatele confidențialității: „În ceea ce priveşte punerea în executare a măsurilor de protecţie, aceasta le revine organelor de poliţie desemnate de parchet sau, după caz, de instanţa de judecată. Cu referire la eventualele sesizări depuse la organele de urmărire -penală, acestea nu reprezintă informaţii publice, în conformitate cu art.25 alin. 3 din Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media, aprobat prin Hotărârea 573 din 6 mai 2014 a Plenului CSM”.
Citiți mai multe AICI.
