Skip to content
Alegeri Politică

Dosar de europarlamentar: Norica Nicolai, politicianul care a militat pentru îmbunătățirea mediului de afaceri pentru IMM-uri, a transportului și conectivității

psnews.ro

Cu doar câteva zile înainte de startul oficial al campaniei pentru alegerile europarlamentare din 26 mai, PSnews.ro lansează un proiect care are ca scop prezentarea activității euroaparlamentarilor români ce se pregătesc să își încheie mandatul.

Să ne cunoaștem mai bine europarlamentarii

Astăzi, PSnews.ro vă prezintă câteva detalii referitoare la activitatea europarlamentarului ALDE Norica Nicolai, cea care se află și anul acesta printre candidații formațiunii politice condusă de Călin Popescu Tăriceanu, aceasta ocupând chiar prima poziție pe listă.

„Cred într-o Românie europeană, dezvoltată, sigură. Doar așa, putem aspira la mai multă unitate, putem avea încredere unii în alții și ne putem pune în practică puterea de a inova, de a lăsa, astfel, copiilor noștri o țară din care nu mai trebuie să plece pentru a-și împlini visele”.

Bio

Norica Nicolai s-a născut la Sinaia în 27 ianuarie 1958 și este de profesie jurist, absolvind în 1983 cursurile Facultății de Drept din București. Și-a început cariera profesională ca procuror în Oltenița și a continuat ca avocat în Baroul Călărași. A debutat în politică în anul 1996, ca membru al PNȚCD și a fost desemnată secretar de Stat în cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale. A fost senator PNL timp de două mandate (2000-2008) și este europarlamentar ALDE din anul 2009. Norica Nicolai este în prezent președintă a Consiliului Național ALDE România, vicepreședintă a Grupului ALDE din Parlamentul European și va deschide lista ALDE România la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019.

Activitate

În acest moment, în Parlamentul European Norica Nicolai este membră a Comisiei pentru Pescuit (PECH), a Delegației la Comitetul parlamentar de asociere UE-Moldova, și a Delegației la Adunarea Parlamentară Euronest. De asemenea, ea activează ca membră supleantă în Comisia pentru afaceri externe (AFET), Comisia pentru dezvoltare regională (REGI), Subcomisia pentru securitate și apărare (SEDE), Delegația la Comisia parlamentară de cooperare UE-Rusia și Delegația pentru relațiile cu Adunarea Parlamentară a NATO.

În calitate de senator al României, Norica Nicolai a contribuit la îmbunătățirea legislației din mai multe domenii cum ar fi cel juridic, al apărării şi securității naționale, cel al muncii, familiei şi protecției sociale.

La Bruxelles, Norica Nicolai s-a implicat activ în cadrul AFET, SEDE și Euronest, a obținut avantaje economice pentru statele europene și a insistat pentru modernizarea și diversificarea economiilor partenerilor noști estici, îmbunătățirea mediului de afaceri pentru IMM-uri, a transportului și conectivității, cooperarea mai bună în domeniul comerțului cu energie. Având în vedere importanța securității flancului Estic al UE, unde și România are interese majore, a militat pentru continuarea și aprofundarea acordurilor de asociere cu statele din Parteneriatul Estic (în special Moldova, Azerbaidjan, Georgia), liberalizarea vizelor și înțelegerea diferențelor culturale dintre Est și Vest.

În colaborare cu asociațiile de piscicultură din România a identificat problemele specifice pe care acestea le întâmpină, dar și importanța accesului la fondurile europene pentru a susține această activitate economică. Astfel, fiind singurul europarlamentar român în comisia PECH, a avut ca obiectiv transpunerea corectă a regulilor adoptate în cadrul Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (GFCM) privind pescuitul la Marea Neagră în legislația Uniunii Europene, fără a accepta adăugarea unor obligații suplimentare pentru România.

Unul din domeniile în care a decis să își folosească influența este cel al sănătății publice, implicându-se în diverse campanii de promovare a accesului la tratament pentru pacienții din România cu boli mai puțin cunoscute, precum hemofilia sau infertilitatea. Dincolo, însă, de toate aceste proiecte în care este implicată, pentru Norica Nicolai, obiectivul principal al mandatului său în Parlamentul European este acela de a crea o legătură puternică între români și instituțiile europene, de a sprijini România în procesul său de a deveni o voce serioasă și puternică în cadrul Uniunii Europene.

Mini-interviu

  1. Ce s-a schimbat în percepția structurilor europene asupra României în ultimii 4 ani?

Norica Nicolai: Ultimii patru ani au înregistrat cu siguranță o schimbare de percepție în ceea ce privește situația din România, pentru că am avut evenimente majore cu care UE a fost confruntată, dar și situația internă din România a fost alta. Brexitul a avut un impact major, în opinia mea, asupra comportamentului liderilor europeni, confruntați pentru prima oară cu eșec major al politicilor europene, cu o reacție dură a cetățenilor împotriva acestor politici.

Răspunsurile Bruxelles-ului nu au fost, din păcate, unele de natură să încurajeze mai multă coeziune: nu a existat o analiză cu privire la impactul Brexit-ului asupra Uniunii Europene, nu s-a înțeles că există reproșuri foarte multe la nivel de management al Uniunii și al deciziilor Bruxelles-ului. Avem birocrație, adesea o atitudine hegemonică, uneori un dialog susținut cu guvernele și statele importante, dar mai puțin cu cetățenii: toate aceste lucruri au concurat la „succesul” Brexitului în Marea Britanie. Nu am avut o discuție în această direcție, la nivel european, nu am avut o recunoaștere a micilor probleme sau a marilor probleme cu care ne confruntăm, s-a continuat un comportament hegemonic cu foarte multe state membre și mai ales cu cele din Estul Europei.

În ceea ce privește România, acest nefericit, nenorocit MCV și situația din justiție au creat fracturi clare în dialogurile dintre Bruxelles și București. Se pare că foarte mulți lideri europeni au agendă proprie, iar aceasta nu este întotdeauna una obiectivă. Au ignorat permanent mesajele oficiale ale guvernului României, în încercările de a informa corect privind situația din justiție, au preferat să își culeagă informațiile dintr-o singură sursă, și anume aceea a partizanatului politic.

Toate acestea au dus la un dialog conflictual, a fost pentru prima oară când România s-a confruntat cu o rezoluție împotriva ei vizavi de protestele din august și de situația statului de drept. Această rezoluție s-a conceput cu un dublu standard pe care o parte din liderii UE îl practică în ceea ce privește țara noastră și a marii majorități a statelor din Est. Dacă în rezoluția care viza protestele din Franța, numele țării nici măcar nu a fost pomenit, afirmațiile fiind făcute cu caracter general, în rezoluția care viza România, lucrurile erau foarte direct tranșante fără nici un suport real. Toate aceste împrejurări au creat o atmosferă conflictuală și mai puțin una de cooperare. Cred că, în măsura în care nu mai respectăm principiile fondatoare ale Uniunii și încercăm să impunem poziții și interese unor state membre puternice, și am în vedere Franța și Germania, riscăm să îndepărtăm cetățenii europeni de  proiectul european.

Dacă Uniunea va continua cu acest ”mod de lucru”, probabil că viitoarele structuri ale Uniunii, și mă refer în principal la Parlament, vor fi dominate de partide eurosceptice. Din punctul meu de vedere, ar fi dramatic pentru UE să se fragmenteze: interesul tuturor este să rezistam împreună într-o lume globalizată, dar această rezistență nu trebuie înțeleasă ca o aliniere la interesele unui stat sau altul, ci ca o conciliere a intereselor tuturor în beneficiul cetățenilor noștri.

  1. În ce măsură apartenența la Uniunea Europeană ne-a ajutat să devenim o democrație funcțională?

Norica Nicolai: Din 1 ianuarie 2007 de când suntem membri ai Uniunii Europene, cred că evoluția țării noastre a fost marcată de această apartenență. Doar dacă analizăm beneficiile economice, remarcăm că am contribuit cu 13 miliarde la bugetul Uniunii și am primit prin fonduri europene peste 40 de miliarde, ceea ce este un beneficiu economic deloc neglijabil. Dacă ne gândim la facilitatea privind libera circulație a persoanelor, aceasta a permis unui număr de 4 milioane de cetățeni români să își desfășoare activitatea într-o țară a UE, să își găsească soluții de bunăstare personală, să călătorească, să studieze și să descopere cultura europeană, asemănările și diferențele dintre diversele zone ale Europei, valorile și istoria care ne leagă.

În ceea ce privește standardul democratic, consider că apartenența la UE nu a influențat într-un fel decisiv evoluția democrației în România, pentru că, deși avem o democrație care poate fi caracterizată ca funcțională, lucrurile sunt destul de fluide în ceea ce privește echilibrul puterilor. Am asistat în acești ultimi ani la un dezechilibru major și la o încercare reușită de a introduce controlul puterii judecătorești asupra celorlalte puteri, ceea ce este foarte grav și nu poate susține o democrație echilibrată. O parte a acestei puteri, și mă refer la procurori, s-a erijat în lideri de facto ai României, a influențat deciziile politice, ceea ce în opinia mea a diminuat funcționarea democrației în România.

Au existat tendințe de autocrație, în special sub mandatele lui Traian Băsescu. Împotriva acestor tendințe a trebuit să luptăm în plan intern și, din păcate, UE nu a înțeles realitatea românească pentru a susține într-adevăr reinstalarea unei democrații pe deplin funcționale în România. Am putea spune foarte clar că în relația dintre Bruxelles și București, nu au fost prioritare principiile fundamentale ale UE, și mă refer la respectarea prezumției de nevinovăție. Dacă privim concluziile ultimului MCV, și nu numai, vom vedea indicații care țin de o anume fermitate, iar acest lucru nu se regăsește în principiile fundamentale ale Uniunii. Se clamează, sub apanajul bătăliei împotriva corupției, o fermitate care adesea este susținută prin încălcarea drepturilor fundamentale ale omului. Este o perioadă dificilă pentru noi toți, iar dacă privim tendința standardelor democratice în UE, nu putem decât să ne îngrijorăm cu privire la o serie de fenomene care au apărut și care au generat formele cunoscute deja de extremism si populism.

Ele cu siguranță nu vor putea fi combătute prin exprimarea si chiar aplicarea unei superiorități eurocentrice, ci prin întoarcerea la valorile fondatoare, prin acceptarea diferențelor culturale și prin revenirea la o comunitate pentru cetățenii europeni, indiferent de statul din care provin aceștia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *