Skip to content
Justitie

Dosarul 10 august, clasat. Tribunalul Bucureşti o apără pe judecătoarea care a luat decizia

ziuaconstanta.ro
" "

Magistraţii de la Tribunalul Bucureşti susţin că reacţiile publice faţă de judecătoarea care a respins cererea DIICOT de redeschidere a anchetei în dosarul 10 august au fost „dure şi disproporţionate”, în condiţiile în care instanţa nu publicase motivarea deciziei în acest caz.

Potrivit unui comunicat de presă, Adunarea Generală a judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti a adoptat, miercuri, o rezoluţie cu referire la reacţiile publice exprimate la adresa modului de soluţionare a dosarului ’10 august’.

" "
" "

„Văzând reacţiile dure şi disproporţionate la adresa judecătorului Tribunalului Bucureşti care a pronunţat soluţia în cauza menţionată, văzând că pe rolul Tribunalului Bucureşti au fost şi sunt înregistrate constant dosare intens mediatizate în toate domeniile de competenţă: penal, contencios administrativ, civil, litigii cu profesioniştii, insolvenţă, litigii de muncă şi asigurări sociale, având în vedere că activitatea de judecată presupune respectarea, interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale, având în vedere îndatoririle profesionale ale judecătorilor stipulate de statutul profesiei şi Codul deontologic, Adunarea Generală a judecătorilor Tribunalului Bucureşti adoptat prezenta rezoluţie prin care:

-solicită puterilor legislativă şi executivă să respecte echilibrul constituţional şi să se abţină de la reacţii publice manifestate în absenţa cunoaşterii tuturor datelor şi elementelor avute în vedere de judecător la pronunţarea hotărârilor judecătoreşti în cauzele aflate pe rolul Tribunalului Bucureşti;

-face apel la moderaţie din partea societăţii civile şi a organismelor de presă în exprimarea opiniilor cu privire la soluţiile date în dosarele înregistrate, până la informarea publică asupra considerentelor ce au stat la baza adoptării acestora;

– reaminteşte că un act de justiţie credibil este realizat numai prin asigurarea independenţei judecătorilor, care presupune judecarea faptelor în conformitate cu legea, fără niciun fel de influenţe neadecvate, presiuni, ameninţări, atacuri sau amestecuri, directe sau indirecte din partea nimănui, indiferent de la cine ar proveni şi sub ce motiv;

-face apel la toţi destinatarii actului de justiţie să aibă încredere în profesionalismul şi experienţa judecătorilor Tribunalului Bucureşti, în buna-credinţă a acestora în aflarea adevărului şi în preocuparea lor continuă pentru restabilirea echilibrului social încălcat”.

Tribunalul Bucureşti a dat publicităţii, marţi, motivele pentru care judecătoarea de cameră preliminară Daria Isabela Miheţ a respins pe 2 martie cererea DIICOT de redeschidere a anchetei în dosarul 10 august.

În motivarea deciziei, care de altfel este foarte tehnică, judecătoarea enumeră mai multe greşeli pe care fosta şefă a DIICOT Giorgiana Hosu le-a făcut în ordonanţa de redeschidere a anchetei în dosarul 10 august.

Astfel, judecătoarea explică faptul că motivele invocate de Giorgiana Hosu vizează chestiuni de ordin procedural şi nu substanţial, iar fosta şefă a DIICOT ar fi trebuit să reevalueze materialul de urmărire penală.

„Concluzia se impune întrucât, din perspectiva textului de lege invocat ca temei de drept pentru redeschiderea urmăririi penale (art. 335 alin. 1 C.pr.pen), procurorul ierarhic superior ar fi trebuit să reevalueze materialul de urmărire penală şi, în urma acestuia, să constate că împrejurarea pe care s-a întemeiat clasarea nu a existat. Or, procurorul ierarhic superior nu a invocat împrejurarea că situaţia de fapt reţinută de procurorul de caz este alta decât cea care rezultă din probele existente la dosarul de urmărire penală şi s-ar impune astfel redeschiderea anchetei penale”, spune judecătoarea.

Magistratul precizează că, deşi procurorul ierarhic superior a infirmat parţial ordonanţa de clasare, în procedura internă, ca urmare a plângerii formulate de persoanele vătămate/interesate, potrivit art. 339 C.pr.pen., totuşi în ordonanţa de redeschidere a urmăririi penale nu se analizează criticile învederate de părţi cu privire la fondul acuzaţiilor şi, „în atare situaţie, nici judecătorul de cameră preliminară nu poate analiza, în acest cadru procesual, argumentele persoanelor vătămate”.

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *