Skip to content
Justitie

Două asociaţii ale magistraţilor cer Guvernului să autorizeze publicarea imediată a celui mai recent Raport GRECO

Facebook
" "

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie solicită Guvernului să autorizeze publicarea imediată a ultimului Raport GRECO, acesta vizând şi impactul modificărilor aduse legilor justiţiei în anii 2017-2019 asupra politicilor anticorupţie din România. „Nu există şi nici nu trebuie să existe vreun fel de motiv de îngrijorare pentru a justifica un refuz de publicare imediată a Raportului GRECO”, susţin asociaţiile.

Conform unui comunicat de presă semnat de Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie, la a 87-a sesiune plenare a GRECO, desfăşurată între 22 şi 25 martie, a fost adoptat cel de-al doilea raport intermediar de conformitate aferent rundei a patra de evaluare – inclusiv un follow-up al raportului ad hoc (articolul 34) privind România, concluzionându-se că nivelul de conformitate cu recomandările GRECO a rămas „în general insuficient”.

" "
" "

Faţă de interesul major al respectării de către România a angajamentelor asumate în calitate de membru al Consiliului Europei, solicităm Guvernului României să autorizeze publicarea imediată a Raportului GRECO, acesta vizând şi impactul modificărilor aduse legilor justiţiei în anii 2017-2019 asupra politicilor anticorupţie din România. Nu există şi nici nu trebuie să existe vreun fel de motiv de îngrijorare pentru a justifica un refuz de publicare imediată a Raportului GRECO. Dimpotrivă, GRECO veghează la punerea în practică a angajamentelor statele membre de a-şi uni eforturile, de a-şi împărtăşi experienţele şi de a acţiona împreună în acest domeniu, prin intermediul unui proces dinamic de evaluare şi presiune reciproce„, arată asociaţiile magistraţilor.

Conform sursei citate, rapoartele de evaluare sunt întocmai respectate de statele membre, în cadrul cooperării loiale şi al evaluării reciproce dintre acestea. Spre exemplu, Curtea Constituţională a României face referire (Decizia nr.138/2008) la rapoartele GRECO în motivarea respingerii unor critici de neconstituţionalitate. De asemenea, deseori, Parlamentul României a legiferat în dorinţa respectării concluziilor raportorilor GRECO. Inclusiv modificările aduse legilor justiţiei au avut un astfel de fundament, Comisia Specială Comună fiind creată şi pentru punerea în acord a rapoartelor GRECO cu prevederile Codului penal şi Codului de procedură penală (Raportul de evaluare a României privind incriminările, 3 decembrie 2010, pct. 23, 24, 111, 112; Raportul de conformitate privind România, 7 decembrie 2012, Regretul efectiv, caracterul total automat şi obligatoriu al clauzei de nepedepsire a denunţătorului, pct. 34, 37-42; Al doilea raport de conformitate a României, 12 decembrie 2014, pct. 35-37, 40, 41), aşa cum reiese din Hotărârea nr. 69/2017 privind constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei.

Prin OG nr.46/1999 a fost aprobată participarea României la Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO), instituit prin Rezoluţia Consiliului Europei nr.(99)5 din 1 mai 1999, deoarece fenomenul corupţiei reprezenta şi reprezintă în continuare o ameninţare serioasă împotriva statului de drept, democraţiei, drepturilor omului, echităţii şi justiţiei sociale, împiedicând dezvoltarea economică, punând în pericol stabilitatea instituţiilor democratice şi bazele morale ale societăţii, informează news.ro.

Executarea obligaţiilor internaţionale care rezultă dintr-un tratat în vigoare pentru un anumit stat revine tuturor autorităţilor statale. Dacă dispoziţiile constituţionale contravin tratatului, care face deja parte din ordinea juridică naţională, revine tuturor autorităţilor statului obligaţia de a găsi soluţii adecvate pentru a concilia acele prevederi ale tratatului cu Constituţia (spre exemplu, prin interpretare sau chiar prin revizuirea Constituţiei), altfel responsabilitatea internaţională a statului va fi angajată, cu toate consecinţele care decurg din aceasta, inclusiv sancţiuni (a se vedea Comisia de la Veneţia, Avizul interimar privind amendamentele la Legea constituţională federală privind Curtea Constituţională a Federaţiei Ruse, par.47, CDL-AD (2016) 005). De asemenea manieră procedează cvasitotalitatea curţilor constituţionale din statele membre ale Consiliului Europei ori chiar din afara acestuia (a se vedea, cu titlu de exemplu, Curtea Constituţională a Federaţiei Ruse – cel mai recent, Hotărârea din 17 octombrie 2017 ori Curtea Constituţională din Azerbaidjan – Decizia din 29 octombrie 2010)„, mai arată asociaţiile magistraţilor.

 

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *