Skip to content
Puterea Știrilor Video

Dr. Adina Alberts propune un ”ghid de sănătate urbană”: A fost un șoc să descopăr câte substanțe nocive există în pâinea noastră de zi cu zi

facebook.com/dradinaalberts

Invitată la „Puterea Știrilor”, medicul chirurg Adina Alberts a detaliat subiectul care a stârnit un real interes în mediul online, abordat într-o postare de-a sa, referitor la consumul de pâine. Cunoscutul medic atrăgea atenția asupra faptului că un român consumă anual nu mai puţin de 100 de kg de pâine, care conţine substanţe extrem de periculoase precum clorul, acetona sau peroxidul de benzoil.

„Și pentru mine a fost un șoc când am descoperit cam câte substanțe nocive există în pâinea noastră de zi cu zi. Vreau să vă spun un singur lucru: în timpul facultății am învățat că există intoleranță la gluten de două tipuri – cea cu care te naști pentru că-ți lipsește o anumita enzimă și atunci pe toată perioada vieții tale trebuie să mănânci fără gluten, dar o ai de la naștere, și cea care apare în timpul vieții. Pentru al doilea tip, nu a fost mai mult decât această frază! Se întâmpla acum 25 de ani, când eu eram în facultate. Între timp, în lumea civilizată cred că mai mult de jumătate dintre adulți au dezvoltat și dezvoltă simptome de intoleranță la gluten și am început să ne întrebăm, oare de ce? Dacă ne uităm puțin la ce conține pâinea, descoperim ceva înfiorător! În afară de făină integrală, și acum fac referire doar la România și la legislația ei, în afară de făină integrală în care nu ai voie legal vorbind să introduci nimic altceva, la restul tipurilor de făină albă poți să adaugi o groază de lucruri pentru că acea făină trebuie să fie cât mai albă și atunci adaugi înălbitori, ca să îți iasă o pâine cât mai crescută și pufoasă”, spune Adina Alberts.

Medicul chirurg atrage atenția că pâinea este făcută din materie primă „îmbogățită” cu aditivi, emulgatori, acidifianți și agenți de înălbire precum clorul, peroxidul de acetonă sau peroxid de benzoil, iar cea mai surprinzătoare substanță care se găsește în pâine este „azodicarbonamida”, cunoscută și ca ADA, ADCA sau azoformamidă. Acesta este un compus chimic de culoare galbenă, un praf inodor, căreia i se mai spune „substanță chimică tip covoraș de yoga” (lb. en. Yoga Mat) datorită utilizării sale pe scară largă în materialele plastice spumate. ADA este cel mai utilizat agent de maturizare al făinei de grâu și are rol de creștere a volumului și de îmbunătățire a texturii miezului. Astfel, cu cât făina de grâu este de o calitate mai redusă, cu atât este nevoie de ADA în cantitate mai mare pentru a obține o pâine pufoasă, crescută, aspectuoasă, susține dr. Adina Alberts.

„Acum ne referim la pâinea aceea, pe care o cumpărăm feliată și pe care o poți ține în cămară probabil 10 zile, fără să aibă nicio problemă și care este și foarte gustoasă, aspectuoasă, perfectă la sendvișuri, iar când o prăjim se prăjește imediat, arată splendid, dar toate astea în detrimentul sănătății din cauza acestor compuși chimici adăugați în făină”, spune dr. Alberts, care atrage totodată atenția asupra faptului că în străinătate există obligativitatea ca la descrierea produsului să se specifice tot ceea ce conține făina, dar la noi nu există această prevedere. Ca o soluție, medicul estetician propune prepararea pâinii în casă.

„Mă duc și cumpăr făină bio organică de grâu, există din fericire, ne putem aproviziona cu astfel de tipuri de făină sau îmi cumpăr făină integrală, pentru că știu că legea nu dă voie ca în făina integrală de grâu să se introducă ceva, și facem pâine acasă. Vreau să vă spun, chiar și în aceste condiții, tot e nevoie să ne întoarcem la subiectul intoleranța la gluten, tot e nevoie de minim șase luni să scoți complet din alimentație glutenul, ca să ți se redreseze sistemul digestiv și să poți ușor, ușor, ulterior să introduci gluten de bună calitate, adică făină de bună calitate și să-ți revii cât de cât. Este o mare problemă a celor care trăim în marile orașe, pentru că nu avem timp să ne apucăm să plantăm grâu, să îl culegem. Să știți că m-am uitat și există chiar mori mici, de uz casnic, deci ar fi până la urmă și o soluție de genul ăsta” a declarat dr. Alberts la „Puterea Știrilor”.

Dr. Adina Alberts a conceput un Ghid de sănătate urbană, în care explică ce sunt noxele alimentare, ce este poluarea mentală, cât de pură e apa care curge la robinet, sau cât de curat e aerul pe care-l respirăm, ce este smogul electromagnetic, și până la nivelul de sport pe care-l facem, deoarece spune ea, sportul extrem este o formă de a intoxica organismul și ar trebui să nu exagerăm.

„Există o statistică mondială care ne spune că în zonele civilizate, timpul pe care o persoană îl petrece indoor (înăuntru) este aproximativ de 90%, fie că stai în casă, fie că stai la birou, fie în cinematograf sau la teatru. Așadar, 90 la sută îl petrecem înăuntru și atunci de ce nu ne gândim puțin altfel? A venit și pandemia asta peste noi și ne-am mai luminat puțin. Haideți să avem grijă de aerul pe care-l respiram înăuntru, că aici îl putem condiționa, putem să introducem purificatoare de aer care combină mai multe tehnologii și purifică aerul din multe puncte de vedere, inclusiv viral. De exemplu, acasă cumpărăm un purificator de aer și măcar acolo, 7-8-9 ore respirăm aer curat. Ne ajută foarte mult, există studii, produse de calitate, acum au apărut aceste combinații de tehnologie în același produs care sunt și mai bune. De exemplu, purificatorul de aer care schimbă trei tehnologii, în funcție de ce vrei să faci în camera respectivă: ai plecat și lași o oră cu radiația ultravioletă, tu nu ești în încăpere și atunci îți curăță, apoi lași o altă tehnologie și în felul ăsta folosești tot ceea ce poate știința, pentru ca să creștem calitatea aerului”, a declarat la „Puterea Știrilor”, dr. Adina Alberts.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *