Skip to content
Politică

Dreapta vs Stânga. Cum s-a luptat PSD cu guvernele Orban și Cîțu

Inquam Photos / George Călin

Anul 2019 nu a fost unul de bun augur pentru PSD, însă anul 2024 ar putea fi cu adevărat unul istoric pentru social-democrați. Aceștia se bucură în prezent de un val de simpatie în rândul electoratului, aflându-se pe primul loc în sondajele de opinie. Ce s-a întâmplat între 2019 și 2021? Cum a revenit PSD de la un partid aflat pe marginea prăpastiei, la primul în opțiunile de vot ale electoratului? Pentru a răspunde la aceste întrebări trebuie să revedem istoria recentă a confruntărilor PSD cu guvernele conduse pe rând de Ludovic Orban și Florin Cîțu.

Lupta PSD cu guvernul Orban

În 2019, în momentul în care Liviu Dragnea se afla în fruntea partidului, PSD reușea performanța de a obține un minim istoric la alegerile europarlamentare – 22,5%. A urmat apoi căderea guvernului Dăncilă și trecerea PSD în opoziție în toamna anului 2019. Cu o noua garnitură la conducerea partidului, în fruntea căreia se afla acum Marcel Ciolacu și alții și cu eliminarea vechii gărzi din jurul lui Liviu Dragnea, PSD a reușit să își revină treptat în preferințele electoratului.

Aflați acum în opoziție, social-democrații au stat la cutie, așteptând greșelile noului cabinet. Ocazia ideală avea să se ivească în februarie 2020, atunci când social-democrații adoptau moţiunea de cenzură intitulată „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti”. Depusă la 30 ianuarie 2020, moțiunea a fost adoptată de Parlament, cu 261 de voturi „pentru”. Moţiunea fusese depusă în ziua de 30 ianuarie şi semnată de 208 parlamentari de la PSD şi UDMR. Cu toate acestea, apariția pandemiei pe teritoriul României a generat un rar consens politic. PNL rămânea la guvernare pentru a gestiona epidemia, însă asta nu însemna că PSD avea să stea degeaba. Pe parcursul anului 2020, Camera Deputaților avea să adopte 4 moțiuni simple, iar Senatul 3. Pe 13 mai 2020 o moțiune simplă îl viza pe ministrul Finanțelor de la vremea respectivă, liberalul Florin Cîțu. Intitulată  „Virusul Cîtu” a infectat economia natională!, moțiunea avea să fie adoptată cu 166 de voturi pentru și 94 împotrivă. Cu toate acestea, Orban avea să îl păstreze în echipa sa pe Florin Cîțu. O altă moțiune simplă adoptată avea să fie cea îndreptată împotriva ministrului Educației, Monica Anisie. Intitulată „Pas cu Pas am ajuns în colaps educaţional — PNL a creat România NeEducată”, această moțiune simplă avea să fie adoptată pe 27 mai 2020 cu 172 de voturi pentru și 92 împotrivă. În data de 24 iunie PSD reușea să mai adopte o moțiune simplă, de data aceasta împotriva ministrului Sănătății, Nelu Tătaru. Intitulată „Sănătatea românilor nu este firmă de pompe funebre!”, moțiunea fusese semnată de 93 de deputați PSD. În fine, pe 14 iulie 2020 avea să vină a patra moțiune simplă adoptată de Camera Deputaților, îndreptată împotriva ministrului Dezvoltării, Ion Ștefan. Intitulată „Guvernul PNL după Grindă se cunoaşte!”, moțiunea fusese  inițiată de 77 de deputați PSD.

Senatul a fost și el activ în 2020, adoptând 3 moțiuni simple. Prima, intitulată „Lenea, minciuna şi incompetenţa ministrului Oros”, a venit pe 18 mai și l-a vizat pe ministrul Agriculturii, Adrian Oros. A doua, venită pe 26 mai, intitulată „Democraţia românească în derivă, cu Vela ruptă, în timp de pandemie”, l-a vizat pe ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela. În fine, ultima moțiune simplă a Senatului a venit pe 9 iunie 2020. Intitulată „Opriţi-o pe «Doamna în negru» de la Ministerul Şomajului şi Prăbuşirii Sociale”, aceasta a vizat-o pe ministrul Muncii, Violeta Alexandru.

Lupta PSD cu guvernul Cîțu

Nici guvernul Cîțu nu a fost ferit în cele 6 luni de mandat de atacurile PSD. Social-democrații au continuat tactica moțiunilor simple, la care s-a adăugat și o moțiune de cenzură împotriva guvernului Cîțu. Pe 10 februarie 2021, o moțiune simplă intitulată „Incompetenţa şi lipsa de asumare UCID! Vlad Voiculescu, un pericol pentru sănătatea şi viaţa românilor”, îl viza pe ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu. Moțiunea avea să pice însă cu 140 de voturi pentru și 161 împotrivă. În martie, o moțiune simplă l-a vizat din nou pe ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Intitulată, „Agricultura României este atacată de cel mai periculos DĂUNĂTOR: ministrul Adrian-Nechita OROS!”, moțiunea avea să fie respinsă în Camera Deputaților cu 115 voturi pentru și 166 împotrivă. În aprilie a fost inițiată o nouă moțiune în Camera Deputaților de către grupul PSD. Moțiunea îl viza din nou pe ministrul Sănătății Vlad Voiculescu, dar aceasta a fost retrasă ca urmare a remanierii ministrului. La sfârșitul lunii iunie, PSD avea să depună o moțiune de cenzură împotriva guvernului Cîțu. Aceasta avea să pice însă după ce fusese votată de doar 201 parlamentari, față de 234 cât ar fi fost necesar pentru căderea guvernului. În martie 2021, senatorii PSD au depus și ei o moțiune de cenzură împotriva ministrului Economiei, Claudiu Năsui. Moțiunea avea să pice însă cu 55 de voturi pentru, 72 împotrivă și o abținere. În fine, grupul PSD din Camera Deputaților a mai încercat să depună o moțiune împotriva ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, în luna iunie. Moțiunea, intitulată „Cristian Ghinea, de la zero la abis!”, avea să pice după ce întrunea 143 de voturi pentru și 171 de voturi împotrivă.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *