Skip to content
Siguranța cetățeanului

Dreptul de a fi uitat pe motoarele de căutare online: Când pot cere asta persoanele fizice, în baza GDPR

news.ro

Protecția datelor (în special cea garantată prin Regulamentul general privind protecția datelor – GDPR) se întinde cu privire la orice activitate ce ar putea expune o persoană fizică la divulgarea neautorizată a datelor ei. Mai precis, există situații când nu cel care a făcut publice anumite date (de exemplu, un site) creează cel mai mare risc pentru persoana vizată, ci o altă entitate ce facilitează accesul la acele date. De pildă, un motor de căutare online (de exemplu, Google, Yahoo etc.). De aceea, „dreptul de a fi uitat”, adică acel drept ce garantează înlăturarea datelor unor persoane de pe o anumită platformă, are o aplicabilitate specifică în ceea ce privește astfel de motoare de căutare.

În acest sens, Comitetul European pentru Protecția Datelor (EDPB) a elaborat recent un ghid cu privire la aplicabilitatea „dreptului de a fi uitat”, prin prisma GDPR-ului, la motoare de căutare online. Cum spuneam și mai sus, acest lucru este justificat din cauza naturii și dinamicii informației pe internet.

Riscul principal cu privire la expunerea unor date personale ale persoanelor vizate de acele date s-ar putea să nu fie publicarea lor pe un anumit site (sursa prelucrării datelor), ci apariția acelor date în urma unor rezultate generate de motoare de căutare, prin folosirea numelor acelor persoane. De aceea, și ghidul se concentrează exclusiv pe problema delistării rezultatelor privitoare la o anumită persoană, în urma căutărilor, și nu pe aplicarea dreptului de a fi uitat cu privire la originea datelor (site-urile sursă).

Temeiurile principale pentru care poate fi obținută delistarea

Există o serie de criterii principale în baza cărora o persoană poate obține delistarea unor rezultate cu privire la datele ei personale apărute în urma unei căutări pe un motor precum cele menționate mai sus.

1) Delistarea atunci când procesarea datelor (prin listare) nu mai e necesară. Aplicabilitatea acestui temei trebuie să îndeplinească două condiții: pe de o parte, trebuie să existe un motiv obiectiv și concret care să ducă la concluzia că listarea nu mai este necesară (de exemplu, în urma căutărilor apare un rezultat care leagă persoana al cărei nume a fost căutat de o firmă la care nu mai lucrează).

Pe de altă parte, este nevoie să existe un echilibru între interesul utilizatorilor acelui motor de căutare de a fi informați și interesele persoanei ale cărei date apar pe un motor de căutare în urma unei căutări după numele ei. Bineînțeles că, foarte probabil, îndeplinirea primei condiții s-ar putea să determine și îndeplinirea celei de-a doua.

2) Nu mai există consimțământul persoanei vizate dacă acesta a fost temeiul pentru listare. Acest temei este puțin probabil să fie întâlnit în practică, pentru că nu există consimțământ dat operatorului motorului de căutare pentru prelucrare. Consimțământul, dacă există ca temei pentru prelucrare, este dat operatorului siteului sursă. În orice caz, astfel cum este menționat și în ghid, dacă operatorul site-ului este confruntat cu o retragere a consimțământului, acest operator ar trebui, ca regulă, să îl informeze pe operatorul motorului de căutare despre retragerea consimțământului, pentru a opera delistarea.

3) Persoana vizată și-a exercitat dreptul de opoziție cu privire la prelucrare (listare). Dreptul de opoziție poate opera dacă nu există motive mai importante și mai serioase pentru menținerea listării (pe care operatorul motorului de căutare trebuie să le demonstreze). De exemplu, va fi greu pentru operatorul motorului de căutare să argumenteze că are motive superioare interesului persoanei vizate de date de a fi delistată, dacă cea din urmă nu este o persoană publică. Sau dacă informațiile apărute în urma căutării țin exclusiv de viața privată a persoanei vizate sau informațiile rezultate se referă la calomnii aduse persoanei vizate.

4) Dreptul de a cere delistarea când procesarea (listarea) a fost ilegală. Conform ghidului EDPB, această condiție trebuie interpretată într-un mod extins, în sensul că nu doar nerespectarea temeiurilor pentru prelucrarea legală prevăzute în GDPR ar fi relevante aici, ci orice altă normă legală ce ar face ilegală prelucrarea (de exemplu, o instanță interzice listarea anumitor informații).

5) Delistarea este obligatorie pentru a se ajunge la o conformare cu legea. Exemplul menționat anterior, privitor la obligația de a îndeplini un ordin judiciar de delistare, este relevant și aici.

6) Conținutul a cărui delistare se solicită vizează un copil. Datele acestuia trebuie să fi fost colectate în contextul furnizării de servicii ale societății informaționale acelui copil. Este ușor neclar ce înseamnă furnizare de servicii ale societății informaționale, însă ghidul lasă să se înțeleagă că definiția este destul de cuprinzătoare, de la activități economice online la motoare de căutare.

Excepții de la aplicarea dreptului de a fi uitat

Există și anumite excepții de la obligația de delistare, ulterioară exercitării dreptului de a fi uitat:

  • exercitarea dreptului la liberă exprimare și la informație;
  • îndeplinirea unei obligații legale la care operatorul motorului de căutare este ținut sau îndeplinirea unei sarcini de interes public pe care acesta o are;
  • motive de interes public în domeniul sănătății publice;
  • atingerea unor obiective de interes public în ceea ce privește cercetarea sau chestiuni statistice, dacă delistarea ar îngreuna serios atingerea acelor obiective;
  • exercitarea dreptului la apărare sau a dreptului de a exercita o acțiune judiciară.

Cea mai mare relevanță practică o are, în acest context, exercitarea dreptului la liberă exprimare și, mai ales, a dreptului la informație, ținând cont de importanța pe care motoarele de căutare o au în vederea informării utilizatorilor acestora. Și aici trebuie atins un echilibru între cele două interese divergente – astfel, trebuie analizată informația, în sine, și importanța ei, pentru public. La fel, trebuie analizat și impactul refuzului de delistare asupra vieții private a persoanei vizate de situație, potrivit avocatnet.ro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *