Skip to content
Europa

Drepturile LGBT, mărul discordiei între UE și Ungaria: De ce riscă și România o dispută cu Bruxellesul pe tema minorităților sexuale

fr.freepik.com

Drepturile LGBT au devenit un conflict în interiorul Uniunii Europene și acest lucru nu ar trebui să ne surprindă, deoarece Ursula Von der Leyen, președintele Comisiei Europene, și-a început mandatul cu mari planuri în acest sens, dorindu-și o Uniune cu drepturi egale pentru toate minoritățile sexuale. Doar că planurile președintelui CE au fost imediat date peste cap de Polonia și Ungaria care s-au opus indicațiilor primite de la Bruxelles.

Polonia a fost primul stat UE care s-a opus și a refuzat „ideologia LGBT”. În septembrie 2020, circa 100 de orașe și regiuni din Polonia s-au declarat libere de „ideologia LGBT”. Chiar dacă aceste rezoluții erau doar simbolice, efectele se simțeau în societate prin creșterea gradului de respingere a comunității LGBT. Poziționarea adoptată de Polonia nu presupunea un abuz, ci doar o simplă declarație anti-LGBT.

Uniunea Europeană nu a rămas indiferentă la gestul polonezilor și a adoptat anul acesta, în martie 2021, o rezoluție prin care UE devine o zonă liberă pentru comunitatea LGBTIQ. De asemenea, este vorba despre o rezoluție simbolică ce nu produce nicio modificare legislativă.

Ungaria, lovitură dură pentru comunitatea LGBT

Parlamentul Ungariei a adoptat, în iunie 2021, o lege prin care nu se poate distribui către minori „conținut care privește schimbarea de gen și homosexualitatea”.

Pentru a garanta protecția drepturilor copiilor, pornografia și conținutul care descrie sexualitatea ca un scop în sine sau care promovează abaterea de la identitatea de gen, schimbarea de gen și homosexualitatea nu trebuie puse la dispoziția persoanelor cu o vârsta sub 18 ani”, scrie în textul de lege care a primit 157 de voturi pentru și doar 1 împotrivă.

Ursula Von der Leyen a spus imediat că legea este o „rușine” și „împotriva oricărei valori fundamentale a Uniunii”. Guvernul de la Budapesta a răspuns și a precizat că declarația președintelui CE este o „rușine, deoarece se bazează pe aserțiuni false”.

Angela Merkel a criticat și ea Ungaria, deși are relații foarte bune cu Viktor Orban, definind respectiva lege ca fiind „greșită și incompatibilă cu concepția mea despre politică”.

Ungaria a fost criticată dur de numeroase state UE, iar 17 dintre statele membre au semnat o declarație comună prin care au denunțat legea adoptată de parlamentul maghiar. Printre aceste state, nu se regăsesc România, Bulgaria sau Polonia.

Liderii statelor UE din Vest au fost foarte duri cu regimul de la Budapesta. Olanda a cerut inclusiv ieșirea Ungariei din UE dacă va continua cu această lege. Pe de altă parte, Viktor Orban s-a apărat, la Summitul UE, spunând că legea adoptată nu are nicio treabă cu drepturile homosexualilor.

Mark Rutte, premierul Olandei, a avut comentarii foarte dure și de mai multe ori s-a opus Ungariei. „Scopul pe termen lung este să punem Ungaria în genunchi în această problemă”, a spus Rutte la întâlnirea liderilor europeni.

Mario Draghi, premierul Italiei, nu a rămas indiferent în această dispută și a cerut Uniunii să decidă dacă legea adoptată de Ungaria violează tratatul. Ținând cont că există 17 state UE deja declarate împotriva acestei legi, UE ar putea oricând să adopte măsuri împotriva Ungariei și să o sancționeze.

De ce ar putea risca România o dispută cu UE

România riscă și ea o dispută cu Uniunea Europeană în privința drepturilor comunității LGBT, pentru că de mai mulți ani țara noastră refuză să se alinieze la principiile UE. România este unul dintre puținele state UE care încă nu recunoaște căsătoriile între persoanele de același sex. Spre deosebire de noi, Ungaria e un stat care recunoaște parteneriatele între persoanele de același sex.

Potrivit unui studiu, 57% dintre români consideră că relațiile între persoanele de același sex nu ar trebui recunoscute. Doar 17% cred că homosexualii ar trebui să aibă o lege care să le permită căsătoria. Doar că rezultatul unui vot la referendum, pentru această modificare legislativă, ar putea fi complet diferit. În urmă cu 3 ani, România a avut un referendum pentru familie, unde rezultatul a fost zdrobitor, cu peste 90%, de partea celor care văd familia formată dintre un bărbat și o femeie. Rezultatul referendumului din 2018 ne-a arătat că țara noastră nu este pregătită nici măcar pentru a recunoaște parteneriatele între persoanele de același sex.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *