Skip to content
Opinii & Analize

Drumul anevoios către reforma constituțională. Ce s-a ales de planurile președintelui din 2019

La sfârșitul anului 2019, aflat în plină campanie electorală, președintele Klaus Iohannis vorbea despre necesitatea unei reforme în ceea ce privește Constituția României. Elaborată la sfârșitul regimului comunist, Constituția trecut printr-un proces de schimbare în anul 2003. Iohannis nu este singurul care a dorit reforma constituțională, însă din 2003 încoace, nimeni nu a reușit să realizeze acest lucru.

Drumul anevoios către modificarea Constituției

O parte din explicațiile pentru eșecul din trecut al celor care și-au dorit modificarea Constituției, dar nu au reușit să o facă ține de mecanismul reformei constituționale. Legea supremă nu poate fi modificată foarte ușor. Pentru aceasta este nevoie de o super-majoritate parlamentară de 2/3 și de consensul cetățenilor cu drept de vot. În 2003, regimul Iliescu a reușit modificarea Constituției adoptate în 1991 după ce în legislativul de la București avusese loc un larg consens, iar PNL și PD au decis să voteze proiectul de revizuire propus de PSD. Prin urmare un prim pas important în vederea reformei constituționale este legat de realizarea unui larg consens între principalele forțe politice, ceva ce președintele Klaus Iohannis pare să nu aibă în acest moment.

Chiar dacă liberalii au o prezență mult mai consistentă în actualul Parlament decât cea din 2019, președintele Klaus Iohannis tot nu se poate baza pe o super-majoritate. PNL, USRPLUS și UDMR abia formează o majoritate simplă în parlament. Pentru a obține 2/3 din voturile parlamentarilor, atât cât este necesar pentru modificarea Constituției, Iohannis ar avea nevoie de voturile PSD. Or în acest moment social-democrații nu par deloc interesați în ceea ce privește acest proiect. O reformă constituțională ar fi văzută mai degrabă ca o reușită a președintelui Iohannis și implicit a PNL, iar PSD nu își dorește deloc să contribuie la elevarea imaginii liberalilor. Klaus Iohannis s-a bazat pe o ipoteză falsă. A considerat că sprijinul popular pentru PNL se va menține pe tot parcursul anului 2020 și chiar va crește, astfel încât liberalii să poată forma chiar o guvernare monocoloră ce se sprijinea pe un parlament dominat de o majoritate simplă a PNL. Valul de simpatie pentru liberali s-a stins însă treptat pe parcursul anului 2020 odată cu venirea epidemiei de coronavirus, un eveniment neprevăzut pe care președintele nu l-a luat în calcul. PNL, aflat la guvernare, a început treptat să se erodeze, astfel încât la momentul alegerilor parlamentare liberalii nu doar că nu au reușit să obțină o majoritate simplă în Parlament, dar nu au reușit nici măcar să se claseze pe prima poziție. PNL s-a aflat în decembrie 2020 în spatele PSD, dar a reușit să formeze o majoritate alături de USRPLUS și UDMR de vreme ce PSD nu avea cu cine să guverneze și să formeze la rându-i o majoritate parlamentară.

Odată cu eșecul de la alegerile parlamentare, planurile președintelui privind reforma constituțională s-au dus pe apa Sâmbetei. Dacă președintele nu ar fi prezentat ideea reformei constituționale ca pe un proiect personal, atunci ar fi avut șanse să strângă o super-majoritate care să îi cuprindă și pe social-democrați. A crezut că nu va avea nevoie de voturile PSD, însă votanții i-au dat planurile peste cap. Acum perspectiva unei reforme constituționale, deși ar fi necesară, pare tot mai îndepărtată. Concluziile comisiei Stanomir din 2008 rămân în bună măsură valabile. România are nevoie de o reformă constituțională bazată pe drepturi și libertăți, însă ea trebuie prezentată nu ca un proiect personal, ci ca pe o acțiune care să intereseze pe toată lumea. Toate forțele politice din țară trebuie să participe la acest proiect. Este nevoie de un larg consens. Până când acest consens nu va exista, planurile președintelui nu se vor materializa, iar reforma constituțională propusă de Iohannis în 2019 va rămâne în istorie drept un alt proiect nefinalizat al unui fost președinte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *