Skip to content
Sănătate

Dublu standard în cazul deciziei de carantinare a Bucureștiului. Autoritățile contribuie direct la erodarea încrederii populației

Inquam Photos/George Calin
" "

De la debutul epidemiei de coronavirus, oficialii români s-au confruntat cu un puternic val de neîncredere venit din rândul populației. Neîncrederea tipică în instituții și în politicieni s-a repercutat asupra celor care coordonau efortul de stabilizare și de combatere a epidemiei de COVID-19. Ocazional însă, autoritățile din țară au contribuit involuntar la atmosfera de neîncredere. Ieri am fost din nou martorii unui astfel de episod.

Dubla măsură în cazul Capitalei

" "
" "

După o discuție de câteva ore cu prefecții și cu primarii din Capitală, premierul Florin Cîțu a decis că în București nu se impune carantina, cerând în schimb „respectarea strictă” a regulilor aflate deja în vigoare. Asta deși în București incidența cazurilor a ajuns la 6 la mia de locuitori. Rând pe rând localități din țară au intrat în carantină imediat cum s-a atins pragul de 6/1000 de locuitori. Unul dintre orașele care a suportat recent  carantina impusă de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a fost Timișoara. Când a venit rândul Bucureștiului, lucrurile s-au complicat, iar politicienii au încercat să evite pe cât posibil carantina.

Pe 18 martie, Bucureștiul alături de alte 8 orașe din țară depășise cu mult pragul de 4/1000 de locuitori. Lucrurile au accelerat rapid spre groaza tuturor. Direcția de Sănătate Publică spunea duminică, 21 martie că rata de infectare a ajuns la 5,3/1000 de locuitori, iar prefectul Capitalei, Alin Stoica  spunea că este “foarte posibil” ca Bucureștiul să intre în carantină dacă se ajungea la o rată de incidență de 6/1000 de locuitori. Ritmul în care creștea incidența nu putea să ducă decât la o astfel de rată în zilele următoare, lucru confirmat de datele apărute luni, care spuneau că rata de infectare crescuse din nou și ajunsese la 5,67/1000 de locuitori. Capitala nu intră însă în carantină chiar dacă aproape toate localitățile din jurul Bucureștiului trec prin acest scenariu.

Teama autorităților de a carantina Bucureștiul este pe de o parte justificată. Pe lângă un nou val de nemulțumire, Bucureștiul reprezintă centrul economic al țării. Deși în ritmul din zilele trecute putem spune că incidența cazurilor a depășit deja 6/1000 de locuitori și cu toate că medicii avertizează că secțiile ATI nu mai fac față,  autoritățile au aplicat în cazul Capitalei un dublu standard prelungind respectarea strictă a măsurilor și evitând carantina.

Locuitorii din Timișoara și din alte orașe care au fost imediat carantinate când cifra s-a apropiat sau a atins 6/1000 de locuitori au tot dreptul să privească cu indignare spre Capitală. Lucrul acesta contribuie direct la neîncrederea în autorități. Când te uiți că orașul în care locuiești, altul decât București, este carantinat imediat cum se atinge pragul de 6/1000 de locuitori, iar în cazul Bucureștiului nu se întâmplă același lucru te cuprinde pe bună dreptate lehamitea. Autoritățile nu aveau voie să folosească un dublu standard chiar dacă era vorba de Capitală. Asta dacă doreau să își mențină bruma de credibilitate pe care o mai aveau. Prin evitarea carantinării Bucureștiului, autoritățile mențin funcțională încă economia locală, dar cu prețul deteriorării semnificative a încrederii populației în guvernanți. Pe termen lung, lucrul acesta s-ar putea dovedi mai grav decât salvarea temporară a economiei locale.

" "

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *