După 4 luni de pauză, Guvernul iese să se împrumute de pe piețele externe cu două emisiuni în dolari și una în euro

Sursa foto: Freepik

Guvernul a ieșit astăzi să se împrumute de pe piețele externe cu două emisiuni în dolari și euro. Astfel,  statul vrea să se împrumute pe 5 și 10 ani în dolari, în timp ce emisiunea în euro ar fi scadentă în 2039, deci, circa 14 ani. Guvernul are acum o fereastră bună de oportunitate pe extern, după ce creșterile de taxe pe care și-a angajat răspunderea în Parlament au fost apreciate de către marii investitori externi ca fiind adecvate pentru stabilizarea finanțelor statului. De asemenea, Comisia Europeană a dat ieri un mesaj pozitiv referitor la pachetul de măsuri de corecție bugetară adoptat de către România.

Profit.ro a scris ieri că România are acum o fereastră de oportunitate cam de două săptămâni pentru a lua noi împrumuturi de pe piețele externe, necesare pentru finanțarea și refinanțarea uriașului deficit bugetar, dar și că Finanțele ar putea mai degrabă să acceseze piața de dolari, având în vedere evoluțiile mai bune ale bondurilor în monedă americană, dar și o încetinire pe parcursul verii a activității în Europa, în comparație cu SUA.

Bondurile în dolari pe 5 ani sunt cotate în deschiderea emisiunii la T+225 puncte de bază, cele pe 10 ani la T+270 puncte de bază, iar cele în euro scadente în 2039 la MS+415 opuncte de bază, anunță acum Bloomberg.

Orientativ rata MS (midswap) pentru euro pe 15 ani este de 2,81% la acest moment, în timp ce indicatorul T, pentru titlurile Trezoreriei SUA pe maturitatea respectivă, este la 3,88% pentru 5 ani și la 4,14% pe 10 ani.

Emisiunile în dolari sunt noi, în timp ce la euro este o redeschidere a unei emisiuni anterioare.

Aranjorii emisiunii sunt BofA, Citi, Erste, JPM, SocGen și RBI.

Anterior, România a accesat public cel mai recent piețele internaționale în martie și a atras peste 8 miliarde de euro (9,1 miliarde de dolari) în datorii în valută de până acum în acest an. Autoritățile române s-au aflat într-un „dialog permanent” cu agențiile de rating și investitorii, care așteaptă planurile bugetare ale noului guvern și evaluarea acestuia de către UE.

Creșterile de taxe mai ales, dar și reducerile de cheltuieli sunt apreciate de creditori

Investitorii mari în datoria emisă de guverne, inclusiv în cea a statului român, urmăresc cu atenție situația finanțelor țărilor respective. Cu cât finanțele țării sunt mai șubrede, cu atât riscul perceput de investitori pentru banii pe care îi dau cu împrumut este mai mare, deci și dobânzile sunt mult mai ridicate.

Cea mai rapidă și mai sgură cale pentru echilibrarea finanțelor României a fost considerată, de către creditori și agenții de rating, dar și de către unele instituții precum Comisia Europeană, creșterea taxelor, secondată de reducerea cheltuielilor.

România a înregistrat anul trecut un deficit bugetar ESA de 9,3%, 8,6% în termeni cash (standard intern), iar tergiversarea luării de măsuri de corecție de către guverne și Parlament a condus la situația din prezent, în care guvernul condus de Ilie Bolojan a fost nevoit să crească drastic taxe pentru echilibrarea finanțelor, chair dacă impactul economic ar putea fi unul puternic negativ.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a prezentat luni pachetul de măsuri fiscal-bugetare, care include creșterea TVA, cota generală ajunge la 21% iar singura cotă redusă va fi 11%, creșterea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, creșterea accizelor, a taxării băncilor, precum și o reformă amplă la asigurările de sănătate, unde un număr mare de persoane care până în prezent erau asigurate din oficiu, fără să plătească, vor rămâne fără asigurare, acesta fiind cazul coasifguraților – soț/soție, părinte fără venituri aflat în întreținere. La persoanele care primesc indemnizație de creștere copil, indemnizație de șomaj, venit minim de incluziune, alte indemnizații, cum sunt cele de revoluționar, Guvernul a făcut o concesie și a acceptaat ca aceștia să rămână asigurați în schimbul reținerii contribuției de 10% din venitul plătit de către stat, chiar dacă acesta este mai mic decât suma de plată pentru asigurare opțională.

Citește mai mult AICI

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: