Skip to content
Internațional

DW: Noi descoperiri par să ateste că autorităţile elene deportează ilegal refugiaţi

DW

Publicația Deutsche Welle a dat publicității un articol care aduce în atenția opiniei publice noi dovezi ale expulzărilor ilegale din Grecia în Turcia.

Împreună cu echipe internaţionale de investigaţii, DW a stat de vorbă cu unele dintre victime. „Veniţi cu noi şi vă eliberăm noi documente de identitate„, i-a spus la sfârşitul lunii aprilie un poliţist grec lui Bakhtyar, un afgan în vârstă de 22 de ani, care a crezut că această ofertă îl va conduce mai aproape de visul de a începe o nouă viaţă în Europa. Dar, în loc de asta, a trăit o cruntă dezamăgire. Cu două luni înainte Bakhtyar a traversat râul Evros, graniţa naturală dintre Turcia şi Grecia. pe care mulţi refugiaţi încearcă să-l traverseze pentru a pătrunde în Uniunea Europeană. El a reuşit să ajungă la Diavata, o tabără pentru refugiaţi aflată la marginea oraşului Salonic, cel de-al doilea oraș ca mărime din Grecia. Imediat după sosire a anunţat poliţia elenă cu privire la situaţia în care se află. O fotografie a documentului care i-a fost emis atunci arată data: 12 februarie 2020. Înregistrarea la poliţie este primul pas în procedura de dobândire a azilului. El nu a putut solicita oficial statutul de azilant, fiindcă majoritatea instituţiilor au fost închise în timpul severelor măsuri anti-coronavirus.

Bakhtyar relatează că poliţiştii care l-au abordat l-au transportat cu un microbuz alb într-o secţie de poliţie din centrul Salonicului. Dar acolo nu i s-au înmânat noi documente, aşa cum i s-a promis. În schimb, agenţii i-au confiscat, după cum povesteşte, obiectele personale, între care şi telefonul mobil. Apoi a fost transferat într-o altă secţie de poliţie, unde a fost bătut de poliţişti. Câteva ore mai târziu l-au urcat în bena unui camion. Din cauza prelatei, ceilalţi participanţi la trafic nu puteau vedea ce se află în camion, declară Bakhtyar. În momentul acela el nu ştia că se află în călătorie în direcţia est. Era istovitorul său drum în căutare de refugiu, parcurs în direcţie opusă.

Tânărul afgan şi-a dat seama ce se întâmplă abia când camionul a oprit şi a coborât din benă. Se afla pe malul râului de graniţă Evros. Şi nu era singur. Alţi solicitanţi de azil, povesteşte Bakhtyar, se aflau şi ei pe mal. El a văzut cum tinerii au fost împărţiţi în grupuri de câte zece şi au fost încărcaţi într-o barcă de cauciuc. Barcagiul, spune tânărul afgan, vorbea greceşte cu oamenii despre care crede că erau poliţişti şi vorbea şi limba sa maternă, Dari, cu el şi cu ceilalţi refugiaţi. Bakhtyar părea convins că bărbatul respectiv nu traversa pentru prima dată în acest fel râul Evros.

 

Infografik Karte Grenze zwischen Griechenland und der Türkei ENRâul Evros este graniţa naturală dintre Grecia şi Turcia

Push-back se numesc acele deportări care nu permit migranţilor sau refugiaţilor să depună cerere de azil. De aceea ele contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Există numeroase relatări privind prezumtive push-back-uri peste râul de graniţă Evros. Depoziţiile martorilor oculari, culese de DW împreună cu partenerii săi, confirmă cele prezentate de organizaţii pentru drepturile omului, cum ar fi Border Violence Monitoring Network, o bancă paneuropeană independentă de date. Acestea informează că, între 31 martie şi 5 mai, anul curent, au avut loc cel puţin cinci razii ale poliţiei în tabăra Diavata, care s-au soldat cu expulzarea a zeci de migranţi. În aproape toate cazurile se pare că poliţia a avut în vizor tineri care trăiau singuri, originari din Afganistan, Pakistan şi nordul Africii.

Situaţia la frontiera turco-elenă este tensionată, de când Turcia a anunţat la sfârşitul lunii februarie că va denunţa acordul încheiat cu Uniunea Europeană, care ar trebui să împiedice în linii mari pătrunderea refugiaţilor în Uniunea Europeană. Ankara i-a încurajat pe migranţi să se deplaseze la graniţa cu Grecia, pe apă şi pe uscat. În reacţie, Atena şi-a închis ermetic frontierele şi a suspendat în martie dreptul la azil.

Potrivit statisticilor oficiale, în Turcia au fost arestaţi în ultimii doi ani 302.278 de afgani, cel mai mare procentaj în rândul migranţilor ilegali. Din 2018, afganilor le este extrem de greu să solicite azil în Turcia, scrie dw.com.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *