Skip to content
Politică

E oficial: SIE are protocoale de colaborare cu Ministerul Justiției

report.md
" "

Serviciul de Informaţii Externe (SIE) este, alături de Ministerul Justiţiei, parte în şase protocoale de colaborare, precizările fiind făcute în contextul dezbaterilor referitoare la protocoalele încheiate de diferite instituţii cu serviciile de informaţii.

Astfel, Serviciul de Informaţii Externe „este, alături de MJ, parte în şase protocoale de colaborare, din care: cinci sunt iniţiate de instituţiile publice cu responsabilităţi în aplicarea: Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, Legii nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, Legii 45/1994 a apărării naţionale, Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan (…) şi OG nr. 56/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea CASAOPSNAJ; unul este dedicat realizării unui obiectiv de investiţii (cimitir militar) la nivelul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională”, precizează SIE pentru Mediafax

" "
" "

SIE a mărturisit că instituția „a fost parte în patru protocoale de cooperare alături de Ministerul Justiţiei, din care: trei pe problematica combaterii corupţiei şi criminalităţii organizate care şi-au încetat aplicabilitatea, în contextul în care la nivel naţional au fost elaborate strategii dedicate acestui domeniu şi în aplicarea cărora, prin acte normative publicate în Monitorul Oficial al României, au fost înfiinţate şi funcţionează comitete/grupuri de lucru interinstituţionale; unul dedicat implementării Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, cu aplicabilitate până la 31.12.2012”.

Legat de protocoale, acestea având conținut secret,  Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a precizat, într-un răspuns la o solicitare a agenției citate, că instituţia nu iniţiază sau dispune altor autorităţi publice din domeniul apărării ţării şi securităţii naţionale modalităţi concrete de colaborare.

„Regula generală a conduitei instituţionale – imprimată constant de către CSAT în realizarea prerogativelor sale constituţionale, respectiv de organizare şi coordonare a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională – este de a stabili, în responsabilitatea instituţiilor din acest domeniu, direcţii de acţiune şi măsuri generale destinate prevenirii sau înlăturării riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii ţării, şi numai în limita competenţelor legale ce revin fiecărei instituţii publice din această sferă de activitate. Din această perspectivă şi în respectarea principiului constituţional al legalităţii, CSAT nu este abilitat să iniţieze sau să dispună altor autorităţi publice din domeniul apărării ţării şi securităţii naţionale modalităţi concrete de colaborare, inclusiv sub forma protocoalelor de colaborare sau altor forme detaliate de coordonare interinstituţională, precum cele la care faceţi referire, în realizarea acţiunilor din responsabilitatea acestora”, subliniază  CSAT.

Altă instituţie care a răspuns solicitării agenției de presă este Serviciul Român de Informații, care a precizat că pe 8 martie a fost demarată procedura de retragere a celor 23 de  ofiţeri SRI care activau în cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, din ANAF, din anul 2013. În răspunsul oferit de SRI, se precizează că nu există un protocol  între SRI și ANAF, dar există o hotărâre a CSAT pe această temă.

Chiar dacă în această situație, detașarea ofițerilor SRi nu s-a realizat în baza  unui protocol, instituţia a încheiat de-a lungul timpului mai multe astfel de documente cu celelalte servicii de informaţii sau ministere. Unul dintre acestea, încă funcţional, a fost încheiat în urmă cu 13 ani, în mandatul lui Ion Iliescu. Semnatarii sunt SRI, SIE, MApN, MAI, MJ, SPP şi STS şi ORNISS, iar cadrul legat a fost creat tot în baza unei decizii CSAT.

„Protocolul general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitate naţională” a fost încheiat la data de 27 octombrie 2004, iar documentul este invocat şi în raportul de activitate al Serviciului Român de Informaţii (SRI) pentru anul 2014. „Instituţiile semnatare ale Protocolului general de cooperare privind activitatea de informaţii pentru securitate naţională (SRI, SIE, MApN, MAI, MJ, SPP, STS şi ORNISS) au urmărit respectarea principiilor legalităţii, coordonării unitare, competenţei materiale, secretizării mijloacelor şi metodelor specifice folosite în obţinerea datelor şi informaţiilor şi proprietăţii intelectuale asupra informaţiilor care fac obiectul cooperării. Au fost acoperite, prin acţiuni specifice, toate domeniile reglementate de Protocol, SRI acţionând prioritar în direcţia îndeplinirii atribuţiilor sale generale. Activităţile de cooperare s-au axat, preponderent, pe contracararea unor acţiuni de corupţie şi fraudă, cu vectori din rândul decidenţilor/funcţionarilor administraţiei publice locale sau centrale şi ai altor instituţii ale statului, precum şi gestionarea riscurilor generate de activităţile infracţionale ale unor grupări de criminalitate organizată cu conexiuni transfrontaliere”, potrivit  raportului SRI pentru anul 2014.

Cel mai discutat protocol al SRI a fost cel realizat cu  Parchetul General, care a fost adus în dezbatere de asociaţiile de magistraţi.  În ultimul timp s-a vorbit despre   echipe mixte procurori-ofiţeri, acest lucru fiind negat vehement  de instituţiile în cauză. Pe de altă parte, în raportul de activitate al SRI din anul 2014, instituţia vorbeşte şi despre existenţa unor grupe operative formate din experţi ai instituţiilor semnatare.

„Dintre modalităţile de cooperare, locul central l-a avut schimbul de date şi informaţii, realizat în conformitate cu normele legale şi cu respectarea termenelor de comunicare a datelor solicitate de instituţiile partenere. De asemenea, au fost constituite grupe operative sau de coordonare comune, compuse din experţi ai părţilor semnatare, pentru executarea unor misiuni complexe şi exploatarea în comun a autorizaţiilor de interceptare a comunicaţiilor vectorilor, ceea ce a potenţat documentarea calificată a activităţilor infracţionale”, notează SRI în raportul postat pe site.

Tudorel Toader, ministrul Justiției, a evidențiat faptul că protocoalele  vehiculate public dintre SRI şi diferite instituţii ale statului ar trebui făcute publice, desecretizate, chiar dacă ele au fost denunţate, ca „să ştim cum s-a desfăşurat această colaborare, activitate mixtă”.

Președintele  Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Gîrbovan, a precizat într-un interviu pentru MEDIAFAX faptul că protocoalele dintre Ministerul Public şi Serviciul Român de Informaţii (SRI) trebuie făcute publice, deoarece  fiecare cetăţean şi fiecare persoană implicată în procese penale să ştie ce au conţinut. Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) au cerut Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) desecretizarea documentului.

Dezbaterile pe tema acestui protocol au ajuns și la CSM, iar  existenţa protocolului a fost confirmată  în şedinţa din 18 ianuarie şi de procurorul general al României, Augustin Lazăr. „A existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public şi serviciile de informaţii, însă eu mereu mi-am pus următoarea problemă: acest protocol nu există, eu nu mi l-am înşusit şi nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic aşa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de Procedura Penală. Noi anchetăm, iar dumneavoastra judecaţi după Codul de Procedură Penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă”.

SRI a venit cu o lămurire și în această situație, care clarifică faptul că ofițerii nu făceau muncă de cercetare penală și nu se ocupă de actele probatorii.

Adrian Țuțuianu, preşedintele comisiei de control al SRI, a declarat pe 28 februarie că  protocolul SRI – Ministerul Public a fost finalizat  în februarie anul 2009, pe baza unor hotărâri ale CSAT din 2004 şi 2007 „care prevedeau cooperarea dintre SRI şi ministerul Public. Strategia de apărare pentru 2015-2019 prevede încheierea unor protocoale inter-instituţionale între instituţiile care au rol în asigurarea securităţii naţionale”.

Țuțuianu a replicat că: „Între PÎCCJ şi SRI. DNA e structură a acestui Parchet”.Așadar, colaborarea dintre DNA și SRI nu a fost reglementată de existența unui protocol direct dintre cele  două instituţii, se realiza pe baza celui încheiat în 2009 cu Ministerul Public, când procuror general al României era actualul procuror şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Trebuie adăugat că există o înțelegere și între DNA şi SRI, lucru care a fost demonstrat de nenumărate ori de comunicatele elaborate de DNA, în care erau  menționați  ofiţerii SRI. Pentru sisitemul judiciar este știut faptul că ofițerii SRI se implică în activitatea procurorilor .

Mai exact, surse din sistemul judiciar au declarat pentru Mediafax că prin sesizarea procurorilor în legătură cu fapte și efectuarea interceptărilor sau a filajelor, ofițerii își urmăreau  munca, posibilitatea implicării suplimentare fiind permisă sau nu de fiecare procuror în parte.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *