Economia românească traversează un moment critic și are nevoie de noi soluții pentru a se salva de la o criză profundă în următorii ani. Guvernul interimar, chiar dacă ar rămâne, nu ar avea credibilitate pe plan extern pentru a negocia și nici putere asupra Parlamentului pentru a trace legile.
Economia se îndreaptă spre recesiune
Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost instalat tocmai pentru a evita o criză economică, dar toate cifrele din 2026 arată că economia se îndreaptă spre recesiune. România riscă să încheie anul 2026 fără creștere economică, iar cu o inflație și un deficit bugetar încă foarte mari, ieșirea din recesiune riscă să aibă nevoie de foarte mult timp.
Grupul bancar Erste consideră că România va fi în recesiune la final de 2026, cu o scădere de 0,3% din PIB. Economia se confruntă atât cu provocări pe plan local, cât și unele pe plan internațional reprezentate de războaie și de evoluția prețului petrolului.
De asemenea, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) estimează că România va încheia anul în recesiune, cu o scădere de 0,2% din PIB. Dintre toate statele europene analizate de BERD, România e singura care va fi în recesiune în acest an. Până și Ucraina aflată în război va avea o creștere economică de 2,2%. Vecinii noștri bulgarii vor crește cu 2,7% din PIB, Ungaria cu 1,8%, Republica Moldova cu 2,8%.
Comisia Europeană consideră și ea că economia românească riscă recesiunea și ar putea să încheie anul la 0% din PIB. Fiind aproape de limită, România poate să se salveze sau poate să fie în scădere. Chiar și o stagnare la 0% nu este un semnal bun pentru economie, deoarece inflația foarte mare ne împinge spre stagflație.
Guvernul Bolojan a încercat să reducă deficitul prin creșterea taxelor, reducerea veniturilor și concedieri. Deficitul a scăzut, însă consumul s-a prăbușit și el. În următoarea perioadă, noul guvern va trebui să vină cu soluții pentru a rezolva aceste noi probleme.
Agențiile de rating avertizează România
Agențiile de rating trebuie să decidă dacă țara noastră mai este atractivă pentru investitori și dacă mai are credibilitate pe scena internațională. Ratingul lor se bazează pe mai mulți factori, nu doar pe cei economici și ține cont și de clasa politică.
Din acest punct de vedere, România are nevoie de un guvern stabil și cu puteri depline pentru a convinge agențiile de rating că reușim să rezolvăm problemele. Alexandru Nazare, ministrul interimar al finanțelor, va avea întâlniri cu agențiile de rating pentru a le convinge să mențină actualul rating al României.
„Menținem un dialog permanent cu agențiile internaționale de rating, care evaluează capacitatea României de a se finanța și influențează încrederea investitorilor. Zilele acestea pregătim intens următoarele întâlniri cu agențiile, care încep deja săptămâna viitoare, atât în format fizic cât şi online”, a transmis Nazare.
România se află pe ultima treaptă recomandată pentru investiții. Orice modificare negativă va arunca România în categoria „junk”, adică a țărilor în care nu este recomandat să investești. Aceste evaluări nu afectează doar investițiile străine, ci umflă foarte mult dobânzile pentru creditele statului. În prezent, România are deja dobânzi foarte mari pentru credite și o nouă creștere a dobânzilor va amplifica presiunea pe bugetul statului. Mult mai grav e că în categoria „junk”, România ar riscă să nu mai primească împrumuturi de la bănci și să fie nevoită să apeleze la FMI, care va veni cu condiții dure.
Deficitul a scăzut, inflația peste 10%
Deși se estima că inflația va scădea pe măsură ce va fi redus deficitul bugetar, acest lucru nu s-a întâmplat în prima jumătate din 2026. Guvernul nu a intervenit asupra inflației, iar războiul din Iran ne-a afectat în mod direct. Totodată, Guvernul a intervenit târziu și asupra prețurilor carburanților, după ce efectele sale au avut impact asupra cetățenilor și companiilor.
Deficitul bugetar va continua să scadă pentru că Guvernul a redus cheltuielile sale prin reducerea veniturilor bugetarilor și a numărului de angajați. Dar ceea ce a câștigat prin această măsură a pierdut odată ce consumul a scăzut.
„În primele 5 luni ale anului, deficitul bugetar s-a redus cu peste 28,3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv cu 1,60 puncte procentuale ca pondere în PIB – marcând una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani. Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 miliarde lei (3,35% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025”, a precizat Ministerul Finanțelor.
Această scădere a deficitului bugetar poate fi un semnal bun pentru agențiile de rating, mai ales că România a încercat să-și mențină nivelul de investiții și încă mai are perspectivele PNRR și SAFE pentru a se salva.
Alegerile anticipate și guvernul interimar sunt o soluție?
România trebuia să ia decizii importante în această vară, atât în privința ratingului, cât și în privința PNRR și SAFE. PNRR se apropie de final și trebuie adoptate urgent mai multe legi pentru a îndeplini jaloanele. De asemenea, SAFE are nevoie de un guvern care să deblocheze investițiile.
Un guvern interimar nu ar fi un semnal de stabilitate și nu poate să ia astfel de decizii. România are nevoie de un guvern cu puteri depline, care să se bazeze pe o majoritate parlamentară, așa cum cere președintele Nicușor Dan. Un nou guvern ar câștiga încrederea partenerilor externi și ar transmite că România are un angajament politic stabil.
Chiar dacă România ar merge spre scenariul alegerilor anticipate, criza politică nu ar face decât să se agraveze pentru că Parlamentul ar fi dizolvat. Alegerile pot fi organizate abia peste câteva luni, iar în această perioadă România va avea un guvern și un parlament interimar.
Președintele refuză nominalizările făcute de partidele politice, dorindu-și garanția unei majorități parlamentare. Însă majoritatea pe care o dorește este aceeași care nu poate funcționa. PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, iar PNL pe Siegfried Mureșan. Niciunul nu a fost acceptat de președinte. Majoritatea parlamentară poate fi testată doar prin votul din Parlament, iar partidele sunt libere să caute voturi pentru a-l instala pe premierul propus.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
