Economistul Bogdan Glăvan aruncă bomba: „Nu cumva bugetul legiferat de Parlament este un fals?” | Analiza deficitului

Economistul Bogdan Glăvan analizează recentele declarații făcute de liderul UDMR Kelemen Hunor cu privire la reducerea deficitului și atrage atenția că deja scăderea acestuia de la 9% la 7% ar trebui să fie prevăzută în buget, rămânând de rezolvat doar creșterea venitului cu 1,1%. Altfel, ar însemna – oricât de incredibil pare – că bugetul deja planificat este fals.

Redăm în continuare analiza economistului, expusă pe contul său de Facebook, sub titulatura Curiosul calcul al domnului Kelemen Hunor:

Domnul Hunor făcut o socoteală ieri la Digi24: Noi avem și un angajament cu Comisia pe reformele fiscale… 1,1%, cât trebuie să creștem noi veniturile, înseamnă 21 de miliarde de lei în plus. Plus, să reducem de la 9,3% la 7,23%, hai să nu fie chiar 7%, mai e nevoie de 17-18 miliarde pe partea de cheltuieli tăiate

Nu înțeleg de ce menționează reducerea deficitului de la 9% la 7% din PIB ca parte a ajustării care trebuie făcută DE ACUM ÎNCOLO. Ia stați așa: nu cumva reducerea deficitului la 7% din PIB este exact ce și-a propus guvernul prin legea bugetului? Ba da! Deci, stimați cititori, reducerea deficitului la 7% din PIB a fost deja programată. Deja planificată. Deja bugetată! E lege.

Ce spunea Consiliul Fiscal despre această lege? Că, dincolo de supraevaluările tradiționale care apar atunci când guvernanții vorbesc despre creșterea colectării, „Măsurile de corecție bugetară adoptate reușesc să stopeze tendința de adâncire a deficitului și să-l îndrepte către o diminuare considerabilă.” Clar, nu? Planificarea bugetară pe 2025 conține scăderi serioase de cheltuieli, ca % din PIB, obținute prin înghețarea salariilor ș.a.

Așadar, ar rămâne în ecuație doar creșterea veniturilor cu 1,1% din PIB, conform acordului cu CE. Care trebuie să fi fost și ea bugetată, nu-i așa? – din moment ce creșterea veniturilor face parte din Planul bugetar pe 7 ani, semnat de guvern toamna trecută.

Repet, problema pe care ar trebui să o avem de rezolvat se referă DOAR la creșterea veniturilor statului cu 1,1% din PIB, adică la cele 21 mld. lei în plus. Asta dacă nu cumva bugetul legiferat de Parlament este un fals. Dar cum ar putea fi un fals?! UDMR e partid serios, iar ministrul finanțelor este de la UDMR.

Revenind la creșterea veniturilor cu 1,1% din PIB, care și ea trebuie să fi fost bugetată, este cazul să realizăm că suntem la mijlocul anului și să întrebăm persoanele responsabile ce au făcut până acum. Nu sunteți curioși să aflați? Ce măsuri au luat, cu cât au îmbunătățit colectarea până acum? Sau poate au luat salariul degeaba nefăcând nimic, înțelegând prin „reforma fiscală” exclusiv creșterea cotelor de impozitare, pe care urma să o facă Cucu-Bau după alegeri? Păi, stați un pic, că nu e așa.

Angajamentul statului român nu se referă la creșterea cotelor de impozitare, ci la reforma fiscală, la creșterea veniturilor colectate. Că mulți dintre cei care conduc România sunt analfabeți, știm, dar asta e o chestiune separată, care nu justifică creșterea taxelor.

Deci, să ne spună Ministerul Finanțelor ce a făcut de la începutul anului până azi, 17 iunie, pentru a îndeplini obligațiile României în fața Comisiei Europene, pentru a îndeplini angajamentul de creștere a veniturilor bugetare, în fond, pentru a respecta legea bugetului, câți bani a strâns în plus din acești 21 mld. lei.

Și după ce ne spune, mai vedem de câte miliarde este în continuare nevoie la buget, dar deja problema ar trebui să fie lejeră, nicidecum să se ridice la nevoia ajustării bugetare cu 37-38 mld. lei, așa cum calculează dl. Hunor.

Mai e și o altă eroare în ce spune dl. Hunor. Este logic imposibil ca reducerea deficitului cu 2% din PIB (17 mld. lei) să fie mai mică, în lei, decât ajustarea bugetară cu 1,1% din PIB (21 mld. lei). Of, ne omoară matematicaaaa

Din asemenea calcule nu poate să rezulte decât creșterea taxelor.

Dar nu matematica e de vină. Cum, domnule, o ajustare cu 2 p.p. din PIB înseamnă mai puțin decât o ajustare cu 1,1 p.p. din PIB?!
Dl. Hunor putea face o confuzie, să încurce cheltuielile cu veniturile, dar se vede din avion că nu a făcut confuzia asta: pur și simplu relația dintre cele două ajustări nu este de 2:1 (nici de la 1:2, dacă le confunda), așa cum rezultă că trebuie să fie din compararea celor două ponderi în PIB.„

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News