Greva de avertisment declanșată de angajații din peste 1.500 de primării din România readuce în prim-plan una dintre cele mai sensibile teme ale politicii publice: reforma administrației locale și numărul foarte mare de unități administrativ-teritoriale (UAT). Economistul Cristian Păun afirmă că structura actuală a administrației locale reprezintă una dintre principalele surse ale deficitului bugetar record al României și susține că o reorganizare profundă este inevitabilă.
România, la mijlocul UE la densitatea UAT-urilor, dar printre cele mai fragmentate din Europa de Est
Potrivit datelor prezentate de Cristian Păun, România se situează pe locul 13 în Uniunea Europeană în ceea ce privește densitatea unităților administrativ-teritoriale raportate la suprafață, cu 13,35 UAT-uri la 1.000 de kilometri pătrați. De asemenea, țara noastră se află tot pe locul 13 și la densitatea UAT-urilor raportată la populație, cu 1,62 UAT-uri la 10.000 de locuitori.
În Europa Centrală și de Est, însă, România se află printre statele cu cele mai fragmentate structuri administrative. După densitatea raportată la suprafață, doar Cehia, Slovacia și Ungaria au mai multe UAT-uri decât România, în timp ce Slovenia, Croația, Polonia, Grecia, Bulgaria, Estonia, Lituania și Letonia se află sub acest nivel.
„Polonia, de exemplu, are o densitate a UAT-urilor raportată la suprafață la jumătate față de România”, subliniază economistul într-o postare pe social-media.
Raportarea la populație arată o situație similară: Cehia, Croația, Slovacia, Ungaria și Bulgaria se află peste România, în timp ce restul statelor din regiune sunt sub nivelul românesc. Din nou, Polonia apare ca exemplu de contrast, cu o densitate a UAT-urilor la aproximativ 40% din cea a României.
Legătura cu deficitul bugetar record
Cristian Păun corelează fragmentarea administrativă cu situația fiscală critică a României. În 2024, România s-a situat pe primul loc în Uniunea Europeană la deficitul bugetar raportat la PIB, cu 9,3%.
„UAT-urile din România, alimentate în proporție de 70–80% din bugetele lor de la bugetul de stat, sunt o sursă enormă de deficit bugetar”, avertizează economistul.
El subliniază că statele din Europa Centrală și de Est cu densități mai mici ale UAT-urilor au, în general, deficite bugetare mai reduse, ceea ce indică o legătură directă între fragmentarea administrativă și presiunea asupra finanțelor publice.
Reducerea numărului de primării, o soluție pentru finanțele publice
În opinia economistului, reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale cu aproximativ o treime ar reprezenta o soluție majoră pentru stabilizarea bugetului de stat.
Cristian Păun propune comasarea comunelor, absorbția unor localități în zone metropolitane, reclasificarea administrativă și reorganizarea teritorială, astfel încât România să se apropie de modelul Poloniei.
„Reformarea UAT-urilor va salva o bună parte din deficitul bugetar al României și va elibera resurse importante pentru dezvoltare, pentru concentrarea pe funcțiile esențiale ale statului modern: educație, sănătate, siguranță”, afirmă el.
Reforma, responsabilitatea Parlamentului
Economistul critică modul în care este gestionată dezbaterea politică și susține că reforma administrației locale trebuie să pornească din Parlament, nu din Guvern.
„Guvernul implementează reformele care vin din Parlament. Când vom vedea că Parlamentul se pune pe treabă și ne oferă această reformă atât de așteptată, și nu moțiuni de cenzură populiste sau gargară ieftină?”, întreabă Cristian Păun.
Comentariul său vine într-un context politic tensionat, în care reforma administrației locale a generat proteste ale angajaților din primării și reacții dure din partea aleșilor locali, care se tem de concedieri și pierderea autonomiei.
O dezbatere politică inevitabilă
Mesajul economistului sugerează că disputa dintre Guvern și administrațiile locale depășește nivelul unui conflict punctual privind salariile sau reorganizarea instituțională și se transformă într-o dezbatere structurală despre dimensiunea statului și sustenabilitatea finanțelor publice.
Greva primăriilor scoate la iveală, astfel, o problemă fundamentală: România trebuie să decidă dacă menține un sistem administrativ fragmentat și costisitor sau dacă acceptă o reformă dureroasă, dar necesară pentru stabilitatea economică pe termen lung.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
