Economistul șef al BNR: La vot, tot ce contează este că mi-a crescut mie prețul la feliuța de plăcintă

Sursa foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu

Creșterea prețurilor din România reprezintă, conform celor mai recente sondaje, principala temere a publicului, spune economistul șef al BNR, Valentin Lazea.

43% pun această temere pe locul 1.

Dar, a adăugat el, dacă stăm și ne uităm la cifre vom vedea că omul de pe stradă acordă inflației o atenție disproporționat de mare în detrimentul altor indicatori: creșterea PIB, creșterea PIB-ului pe locuitor, indicele GINI, care arată inegalitatea dintr-o țară, rata șomajului șamd.

În opinia bancherului central, prețul pe care omul de pe stradă îl pune pe inflație este o „penalizare nedreaptă  a performanțelor economice” ale autorităților, scrie Hotnews.ro.

„M-am uitat la administrațiile Biden din SUA și Macron din Franța. Am calculat câțiva indicatori despre cum au evoluat cele două administrații: în Franța PIB-ul pe locuitor între 2016 și 2023, cât a fost Macron președinte a crescut cu 20%, incluzând inflația. Creșterea PIB-ului real a fost de 8% în acești ani, rata criminalității a fost menținută constantă, rata șomajul a scăzut masiv de la 10% la 7%, în timp ce indicele Gini al inegalității a rămas constant”, a spus Lazea, la conferința „Inflația, Costul Finanțării și Managementul Datoriei Publice”.

„Lumea însă când a fost să voteze a zis: nu ne interesează că plăcinta a crescut. Nu ne interesează nici că felia noastră, a fiecăruia dintre noi, a crescut. Ne interesează că am plătit mai mult pentru feliuța noastră de plăcintă. Așa funcționează mentalul omului simplu de rând. El nu se uită că n-are criminalitate, că e inegalitatea mai mică…”, consideră economistul șef al Băncii Naționale.

El a dat ca exemplu și cazul SUA, unde PIB-ul pe locuitor a crescut sub administrația Biden cu 25% ne-ajustat cu inflația. PIB-ul real (ajustat cu inflația) a crescut cu 8%. „Rata criminalității a crescut puțin, rata șomajului a rămas constantă. Indicele GINI s-a îmbunătățit, adică inegalitatea a scăzut. Cu toate astea, Biden a pierdut alegerile”, a spus Lazea.

În România, creșterea PIB real a fost de 12% rata criminalității constantă și la un nivel scăzut. Rata șomajului a crescut puțin, dar indicele GINI a scăzut. Deci inegalitatea a scăzut în România. Dar nu se uită nimeni la asta. Asta nu interesează pe nimeni. La vot, tot ce contează este că mi-a crescut mie prețul la feliuța de plăcintă”, conchide economistul șef din BNR.

În realitate, oamenii penalizează electoral autoritățile din mai multe motive care nu au legătură cu inflația sau cu performanțele economice, scrie Investopedia.

Chiar și în perioade de creștere economică, alegătorii pot percepe cheltuielile guvernamentale ca fiind ineficiente sau greșite. De exemplu, datoria publică excesivă poate duce la nemulțumire, indiferent de rezultatele economice în ansamblu.

Preocupările legate de suprareglementare sau distorsiuni ale pieței cauzate de intervenția guvernului pot, de asemenea, crește nemulțumirea populației.

Chiar dacă avem creștere economică, ea e încă foarte inegal distribuită. Probabil că în Capitală, locuitorii o simt, dar într-un orășel din Vaslui sau Teleorman asta e mai puțin probabil. De creșterea economică nu beneficiază întotdeauna și în egală măsură toate segmentele societății. Dacă bogăția și oportunitățile sunt concentrate într-un grup mic, în timp ce alții se luptă cu creșterea costurilor vieții sau cu lipsa de acces la servicii, nemulțumirile cresc, în ciuda tendințelor macroeconomice pozitive.

De asemenea, scandalurile politice, corupția sau eșecurile din domenii precum asistența medicală sau educația pot umbri realizările economice. Alegătorii evaluează adesea guvernele în mod holistic, mai degrabă decât să se concentreze doar pe performanța economică.

Politicile care vizează stabilitatea pe termen lung (de exemplu, reducerea deficitelor sau reforme structurale) pot implica sacrificii pe termen scurt (prin creșteri de taxe sau impozite). Astfel de măsuri pot afecta alegătorii, chiar dacă inflația e mică sau economia performează bine la modul general.

Întrebat în cadrul conferinței de ce Banca Centrală nu reușește să aducă inflația în intervalul țintit, Lazea a explicat că, atâta vreme cât ai deficite bugetare foarte mari, nu ai cum. „Doar prin politica monetară ce să faci? Ca să absorbi toți banii ăia în plus  ar trebui să crești dobânzile la cer și să produci recesiune economică.

Această înțelegere puritanistă a rolului Băncii Naționale că trebuie să pârjolești terenul numai ca să-ți atingi tu ținta de inflație nu poate avea loc”, a mai adăugat el.

Citește mai mult AICI

 

Autor

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: